Comisia de Investigații a Federației Ruse are toate motivele să inițieze un dosar penal împotriva președintelui Republicii Moldova Maia Sandu pe faptul amenințării cu arestarea președintelui rus, Vladimir Putin, și să o înscrie pe lista de urmărire internațională, a declarat Vladimir Djabarov, prim-adjunctul şefului comitetului internaţional al Consiliului Federaţiei.

VIDEO Maia Sandu o spune direct: Vladimir Putin va fi arestat dacă vine în Republica Moldova

„Se pare că cetăţeanul României, doamna Maia Sandu, care ocupă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, are ceva cu capul. Comisia de Investigaţii a Federaţiei Ruse are toate motivele să iniţieze un dosar penal împotriva lui Sandu pe faptul că amenințarea de a-l aresta pe președintele Rusiei și de a o înscrie pe lista de urmărire internațională”, a scris el pe contul său de Telegram. „Și-a imaginat că șeful Marii Rusii va veni în țara ei, a cărei economie și bunăstare depind complet de Moscova”, a conchis Djabarov.

Amintim că mai devreme presa locală și internațională a făcut publice declarațiile Maiei Sandu din interviul acordat pentru Euronews România, potrivit cărora, dacă Vladimir Putin sosește aici, Republica Moldova va respecta decizia Curții Penala Internaționale (CPI) care i-a emis un mandat de arestare. Șefa statului a amintit că țara a ratificat Statutul de la Roma al CPI.

„Da. Republica Moldova a semnat un acord privind o instanță penală și va respecta decizia instanței”, a răspuns ea.

CPI a fost înființată printr-un tratat internațional din 1998 numit Statutul de la Roma. Statele devin părți la CPI dacă semnează și ratifică acest document. Rusia a semnat tratatul în 2000, dar a refuzat să-l ratifice în 2016. Înainte de aceasta, CPI a recunoscut că situația cu Crimeea „echivalează cu un conflict armat internațional între Ucraina și Rusia”.

CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în martie. Motivul a fost suspiciunea de „deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia”. Kremlinul a numit decizia CPI nulă. După cum a remarcat secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov, Rusia, „ca și un număr de state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe”.

Mai târziu, împotriva judecătorilor CPI și procurorului Karim Khan, care au participat la ședință, Comisia de Investigații a Federației Ruse a deschis un dosar penal. Judecătorii au fost acuzați de pregătirea unui atac asupra unui reprezentant al unui stat străin care se bucură de protecție internațională în vederea complicării relațiilor internaționale, iar procurorul – de tragerea la răspundere penală a unei persoane cu bună știință de nevinovăție, combinată cu acuzația ilegală a unei persoane de săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave. Pe 19 mai, Ministerul rus de Interne l-a pus pe Khan pe lista de urmărire internațională.

#CPI #Maia Sandu #mandat de arestare #moscova #reacție #Vladimir Putin

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.