Comisia de Investigații a Federației Ruse are toate motivele să inițieze un dosar penal împotriva președintelui Republicii Moldova Maia Sandu pe faptul amenințării cu arestarea președintelui rus, Vladimir Putin, și să o înscrie pe lista de urmărire internațională, a declarat Vladimir Djabarov, prim-adjunctul şefului comitetului internaţional al Consiliului Federaţiei.

VIDEO Maia Sandu o spune direct: Vladimir Putin va fi arestat dacă vine în Republica Moldova

„Se pare că cetăţeanul României, doamna Maia Sandu, care ocupă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, are ceva cu capul. Comisia de Investigaţii a Federaţiei Ruse are toate motivele să iniţieze un dosar penal împotriva lui Sandu pe faptul că amenințarea de a-l aresta pe președintele Rusiei și de a o înscrie pe lista de urmărire internațională”, a scris el pe contul său de Telegram. „Și-a imaginat că șeful Marii Rusii va veni în țara ei, a cărei economie și bunăstare depind complet de Moscova”, a conchis Djabarov.

Amintim că mai devreme presa locală și internațională a făcut publice declarațiile Maiei Sandu din interviul acordat pentru Euronews România, potrivit cărora, dacă Vladimir Putin sosește aici, Republica Moldova va respecta decizia Curții Penala Internaționale (CPI) care i-a emis un mandat de arestare. Șefa statului a amintit că țara a ratificat Statutul de la Roma al CPI.

„Da. Republica Moldova a semnat un acord privind o instanță penală și va respecta decizia instanței”, a răspuns ea.

CPI a fost înființată printr-un tratat internațional din 1998 numit Statutul de la Roma. Statele devin părți la CPI dacă semnează și ratifică acest document. Rusia a semnat tratatul în 2000, dar a refuzat să-l ratifice în 2016. Înainte de aceasta, CPI a recunoscut că situația cu Crimeea „echivalează cu un conflict armat internațional între Ucraina și Rusia”.

CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și comisarul prezidențial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în martie. Motivul a fost suspiciunea de „deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia”. Kremlinul a numit decizia CPI nulă. După cum a remarcat secretarul de presă prezidențial Dmitri Peskov, Rusia, „ca și un număr de state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe”.

Mai târziu, împotriva judecătorilor CPI și procurorului Karim Khan, care au participat la ședință, Comisia de Investigații a Federației Ruse a deschis un dosar penal. Judecătorii au fost acuzați de pregătirea unui atac asupra unui reprezentant al unui stat străin care se bucură de protecție internațională în vederea complicării relațiilor internaționale, iar procurorul – de tragerea la răspundere penală a unei persoane cu bună știință de nevinovăție, combinată cu acuzația ilegală a unei persoane de săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave. Pe 19 mai, Ministerul rus de Interne l-a pus pe Khan pe lista de urmărire internațională.

#CPI #Maia Sandu #mandat de arestare #moscova #reacție #Vladimir Putin

Oficiali ai Pentagonului le-au cerut mai multor state NATO să-și tempereze discursul despre amenințarea Rusiei, considerând că unele declarații ale liderilor europeni afectează securitatea continentului, potrivit știrileprotv.ro.

Printre ţările care au primit mesaje prin care li se cerea să dea dovadă de reţinere în declaraţiile lor publice se numără Lituania, Letonia şi Estonia, au precizat aceste persoane, care au vorbit sub condiţia anonimatului. Nu se ştie dacă aceste mesaje, transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, au fost comunicate şi altor guverne europene.

Aceste solicitări americane vin în contextul în care administraţia Trump îşi reia eforturile de a exercita presiuni în favoarea unei soluţii negociate la războiul de amploare din Ucraina, care intră acum în al cincilea an. Această ultimă iniţiativă combină stimulente destinate Rusiei – în special o relaxare a sancţiunilor – cu presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să înceteze atacurile împotriva infrastructurii energetice ruse.

Întrebat pe această temă, un oficial al Pentagonului a declarat că „discuţiile private dintre aliaţi rămân confidenţiale. Prin urmare, nu vom face niciun comentariu cu privire la aceste afirmaţii”.

Printre comentariile care au atras atenţia oficialilor americani se numără remarci ale unor lideri europeni potrivit cărora Rusia ar fi încolţită şi ar recurge la măsuri din ce în ce mai disperate pe măsură ce invazia sa în Ucraina se împotmoleşte, a declarat una dintre aceste surse.

Elbridge Colby, „creierul” politicilor Pentagonului

Elbridge Colby (foto articol, centru), responsabil cu politicile la Pentagon, se număra printre oficialii americani care au transmis acest mesaj, au precizat sursele respective. Reuters nu a putut stabili care alţi oficiali au fost implicaţi. Niciuna dintre aceste surse, printre care se numără trei oficiali europeni şi un oficial american, nu a sugerat că această recomandare ar fi fost formulată într-un mod conflictual.

Mesajele americane reflectă o dezbatere în cadrul NATO cu privire la modul în care ar trebui abordată public ameninţarea reprezentată de o Rusie din ce în ce mai asertivă. Unii oficiali occidentali au susţinut că punerea accentului pe ameninţarea reprezentată de Moscova ar putea juca în favoarea Kremlinului, care, potrivit acestora, încearcă să semene frică şi să submineze sprijinul acordat Ucrainei.

Alţii consideră că guvernele europene trebuie să dea dovadă de transparenţă pentru a le arăta alegătorilor că sunt necesare sacrificii şi resurse pentru a ţine Moscova la distanţă. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Rusia pare să intensifice o campanie secretă de sabotaj pe întreg continentul. Rusia a negat că ar desfăşura o astfel de campanie.

Una dintre sursele apropiate dosarului a declarat pentru Reuters că Elbridge Colby i-a spus recent unui oficial baltic că nu trebuie să-i „provocăm” pe ruşi. Această persoană a precizat că Elbridge Colby a dat ca exemplu de retorică contraproductivă faptul că europenii sugerează public că Rusia este „încolţită ca un şobolan”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal l-a calificat pe Putin drept „şobolan încolţit” la sfârşitul lunii septembrie, sugerând că liderul rus recurge la acţiuni de sabotaj în Europa, în timp ce Rusia se afundă din ce în ce mai mult în Ucraina.

SUA cere Europei „să nu facă zgomot”

„Vă ajutăm. Americanii sunt aici”, a declarat un alt oficial european, descriind mesajele private transmise recent de Pentagon. „Dar nu faceţi zgomot. Nu vă faceţi remarcaţi” – este mesajul transmis.

În cadrul unei alte întâlniri recente, Pentagonul a îndemnat o delegaţie estoniană să dea dovadă de „moderaţie” în comunicările sale, potrivit unei surse la curent cu această întâlnire, deşi aceasta nu a precizat dacă oficialii Pentagonului s-au plâns de o declaraţie anume.

Ministerele Apărării din Lituania, Letonia şi Estonia nu au răspuns la solicitările de comentarii, în timp ce NATO a refuzat să se pronunţe.

Unul dintre oficialii europeni a declarat că sfaturile Pentagonului, deşi cordiale, erau derutante, având în vedere că serviciile de informaţii din statele baltice nu au încetat, în ultimele luni, să minimizeze probabilitatea ca Rusia să pună la încercare clauza de apărare reciprocă ale NATO. Alte servicii de informaţii ale NATO, în schimb, au avertizat public că Rusia ar putea intensifica considerabil campania sa de sabotaj în viitorul apropiat.