Pretendenta, care nu a reușit să fie înscrisă în cursa electorală pentru Primăria Bălți, Arina Spătaru, cere ca alegerile din Bălți să fie organizate în mod repetat. Și asta pentru că cele curente au fost viciate, consideră fosta deputată, informează Realitatea.md.

„Codul Electoral spune că se exclude un candidat în anumite cazuri, dar Codul Electoral nu explică ce se întâmplă atunci când un candidat este exclus, așa cum prevede în cazul: ce se întâmplă când candidatul își retrage persoana. Codul Electoral spune foarte clar că: atunci când există încălcări enorme ale Codului Electoral, alegerile pot fi anulate.

Or, dacă s-a demonstrat că acea candidată care a luat cele mai multe voturi în aceste alegeri a încălcat și a fost exclusă, atunci aceste alegeri nu mai pot fi validate și recunoscute. Pentru că elementul definitivatoriu, care a luat cele mai multe voturi, a încălcat legea. Gata! Există o bază probatorie, există o decizie finală a instanței – că a încălcat. Și este important ca oamenii să înțeleagă că este ultima din sancțiuni, pentru că Partidul Șor a mai luat sancțiuni pe faptul că a ascuns niște rapoarte financiare.

Codul Electoral ne oferă soluțiile: ce se poate întâmpla când alegerile au fost viciate. Și Marina Tauber le-a viciat prin comportamentul electoral”, a declarat Arina Spătaru, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul TV8.

În acest context, ea a anunțat că a atacat decizia CEC la Curtea de Apel.

Realitatea.md amintește că în data de 5 decembrie urma să se desfășoare turul II al alegerilor pentru șefia municipiului Bălți. Acesta, însă, a fost amânat după ce instanțele de judecată au decis că Marina Tauber a încălcat legea și a fost exclusă din cursa electorală. CEC a hotărât să amâne turul II pentru data de 19 decembrie.

#Arina Spataru #CEC

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.