Este oficial. Turul doi al alegerilor locale noi din muncipiul Bălți, suspendat duminică, 5 decembrie, va avea loc loc în data de 19 decembrie curent. Decizia a fost luată de membrii Comisiei Electorale Centrale astăzi, 6 decembrie, în cadrul unei ședințe.

„Se stabilește pentru data de 19 decembrie, turul doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți… După estimările noastre, în prezent ne încadrăm în sursele financiare pe care le avem. Vom face calcule exacte totuși”, a declarat președinta CEC.

La ședință, Pavel Postică a avut un mesaj către alegători, făcând unele precizări cu privire la procesul electoral și la cele întâmplate în weekend.

În final, șase membri CEC au votat pro, iar alți trei s-au abținut. Prin urmare, preliminar, în buletinele de vot vor figura doi candidați: Nicolae Grogorișin, candidat independent și Boris Marcoci, candidat PAS, după ce candidata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber a fost exclusă din cursă, printr-o decizie irevocabilă a instanței de judecată.

Amintim că turul II al alegerilor locale din Bălți, care urma să aibă loc duminica trecută, 5 decembrie curent, a fost suspendat, după ce instanțele de judecată au menținut decizia Judecătoriei Bălți privind excluderea din cursa electorală a candidatei Partidului Șor, Marina Tauber, care era contracandidata lui Nicolae Grigorișin. Din cauza lipsei de timp, pentru a putea fi tipărite noi buletine de vot cu noul candidat, cel al PAS, care urma să se dueleze cu Grigorișin, CEC a decis suspendarea alegerilor în municipiul Bălți.

Pentru această decizie au votat membrii CEC, desemnați de PAS în cadrul instituției (Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco și Alexandru Musteața) și vicepreședintele CEC, Pavel Postica, membrul desemnat de Președinție în cadrul instituției.

Alți doi membri ai CEC, Lilian Enciu și Vasile Postolache, desemnați de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), s-au abținut de la votare.

Candidata partidului „ȘOR” este acuzată că a cheltuit bani, pe care nu i-a declarat, pentru a hrăni simpatizanții care au susținut-o în campanie electorală.

În primul tur, cel din 21 noiembrie curent, Marina Tauber a acumulat 47,93% din voturi, iar Nicolai Grigorișin – 20,93%.

Realitatea.md amintește că astzi, 6 decembrie, Partidul Socialiștilor a cerut demisia membrilor Comisiei Electorale (CEC), care au aprobat suspendarea alegerilor locale noi din municipiul Bălți din 5 decembrie curent. O asemenea doleanță și-a exprimat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în cadrul unei conferințe de presă, susținută astăzi, 6 decembrie.

#alegeri #Balti #CEC #decembrie #primar

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.