Potrivit Statului Major, un exercițiu de amploare va implica aproximativ 20.000 de soldați francezi și aliați în 2023, pentru a răspunde la evoluția contextului geostrategic și la „perspectiva unui conflict major”, cum ar fi cel din Ucraina, scrie Le Monde.

Acesta va fi cel mai mare exercițiu militar desfășurat de armata franceză de la sfârșitul Războiului Rece.

În primăvara anului 2023, aproximativ 20.000 de soldați din Franța și din țările aliate (Statele Unite, Belgia, Italia, Marea Britanie etc.) vor fi angrenați în manevre menite să simuleze un „conflict major” cu un adversar statal, denumite Orion – a anunțat marți, 15 noiembrie, Statul Major al forțelor armate franceze.

Mai multe manevre

„Nu am mai făcut niciodată un exercițiu de o asemenea amploare pe o perioadă atât de lungă de timp”, a declarat generalul Yves Métayer, care se ocupă de planificarea operațiunii în cadrul forțelor armate. Concret, Acesta va fi cel mai mare exercițiu militar desfășurat de armata franceză de la sfârșitul Războiului Rece.

Concret, mai multe manevre vor avea loc între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai.

Prima va avea loc pe parcursul a trei săptămâni în sudul Franței și va consta într-o debarcare de trupe pe mare și pe calea aerului. Scopul este de a stabili un cap de pod într-o țară fictivă numită Arnland, care este destabilizată de miliții susținute de un stat ostil numit Mercury.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru această operațiune, vor fi mobilizați 7.000 de soldați. Vor fi implicate și portavionul Charles-de-Gaulle, două portavioane de elicoptere amfibii și alte aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine.

Cea de-a doua manevră va avea loc de la jumătatea lunii aprilie până la începutul lunii mai și va simula o invazie directă a Arnlandului de către Mercury, pe care forțele franceze vor trebui să încerce să o respingă.

Echivalentul unei divizii – 10.000-12.000 de oameni – va fi desfășurat în Champagne, pe un front de cincizeci de kilometri lungime și două sute de kilometri adâncime. Toate resursele armatei vor fi mobilizate, în special noile vehicule blindate Griffon sau Jaguar.

O dimensiune „civil-militară”

Potrivit Statului Major francez, acest exercițiu XXL este justificat de evoluția contextului geostrategic și de „perspectiva unui conflict major”. „Este necesar să ne pregătim pentru ce este mai rău pentru a evita să se întâmple sau pentru a putea atenua consecințele”, a declarat generalul Métayer.

Ideea acestui exercițiu s-a născut în vara anului 2020, dar războiul din Ucraina a accelerat în mod evident punerea sa în aplicare. Scenariile de angajare au fost inspirate de lupta milițiilor pro-ruse din Donbass din 2014 și de invazia rusă în Ucraina din februarie.

Particularitatea lui Orion este, de asemenea, de a integra o dimensiune „civil-militară”, adică toate serviciile de stat care ar putea fi potențial afectate de conflictul imaginat: de la Ministerul Afacerilor Externe până la Interne, trecând prin sectorul transporturilor sau cel al sănătății

„În ipoteza unui angajament major, armatele vor avea nevoie de țesutul civil pentru a câștiga efortul”, explică staff-ul. Acești civili nu ar trebui să fie integrați ca atare în Orion, dar în timpul exercițiului ar putea avea loc „jocuri de război” interdepartamentale.

Această integrare a dimensiunii civile a războiului ar trebui să fie o ocazie de a testa rigiditatea „legii și a normelor” și importanța rezervelor naționale.

„În timpul oricărei faze de escaladare a unui conflict, suntem adesea foarte constrânși, pentru că doar intrarea oficială în război ne permite să ridicăm anumite blocaje. Aici adversarul poate câștiga timp”, precizează comandamentul armatei.

În timp ce războiul din Ucraina continuă să își demonstreze importanța, această simulare ar trebui să fie în sfârșit o ocazie pentru armata franceză de a-și testa lanțurile de sprijin logistic. Orion este, de fapt, rezultatul parțial al fuziunii mai multor exerciții militare desfășurate de obicei separat.

Durata sa excepțional de lungă – aproximativ trei luni, față de o medie de cincisprezece zile pentru un exercițiu mai tradițional – ar putea totuși să testeze serios acest segment logistic, care este în prezent una dintre verigile slabe ale armatelor și care este deja foarte tensionat din cauza dublului angajament al Franței, atât în Sahel, cât și în România.

Potrivit Statului Major General, un exercițiu de amploarea celui de la Orion ar trebui să se desfășoare de acum înainte o dată la trei ani.

#armata franceza #razboi

Formarea unui nou guvern se amână, iar Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un premier după 1 septembrie, potrivit surselor Antena 3 CNN. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu are în prezent cele 233 de voturi necesare învestirii, dar a adăugat că situația se va clarifica la începutul lunii viitoare. Și premierul interimar Ilie Bolojan consideră puțin probabil ca Executivul să fie votat în august, deoarece mulți parlamentari sunt în concediu, iar validarea guvernului necesită prezența fizică în Parlament.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari, el arătând că astăzi, nu are cele 233 de voturi pe care să le pună pe masa preşedintelui Nicuşor Dan dar săptămâna viitoare nu ştie să spună dacă le va avea.

„De joi, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. După cum vedeţi, e foarte puţină lume în Parlament. Rămân la ceea ce vă tot spun de vreo două săptămâni, că în jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare. Până atunci, vedeţi că sunt preocupări, şi pentru asta le mulţumesc parlamentarilor, chiar dacă sunt prezenţi fizic sau online, că în aceste săptămâni au fost cât se poate de receptivi şi au reuşit prin Parlament să trecem nu doar legi care ţin de PNRR şi de a absorbi cât mai mulţi bani din PNRR, ci şi legi care sunt esenţiale pentru români. Şi chiar săptămâna trecută au trecut câteva în Cameră şi ştiu că e convocată sesiune extraordinară la Senat, de asemenea pentru legi care nu sunt parte a PNRR-ului, dar sunt importante”, a afirmat Grindeanu.

Despre termenul avansat de el iniţial, de 15 august, pentru o nouă nominalizare de premier, Sorin Grindeanu a spus: „Am fost optimist. Cred că 1 septembrie, fiindcă vedeţi, e 17 august, prea puţină lume e prin Parlament”.

Potrivit lui Grindeanu, „un guvern în forma în care pare că se cristalizează, ori în jurul PSD-ului, ori în jurul PNL-ului, USR-ului, ar fi un guvern care ar trece la limită”.

„Aşa cum ştiţi, nu se poate vota online un guvern, trebuie prezenţă fizică. Este evident că în perioada aceasta, chiar dacă parlamentarii au fost prezenţi, unii fizic, unii online, e dificil, foarte dificil să ai, într-un scenariu de acest tip, un succes, având vacanţă parlamentară, şi atunci, de aceea cred că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari”, a explicat liderul PSD.

Întrebat dacă are 233 de voturi pe care să le pună în faţă preşedintelui, Sorin Grindeanu a răspuns: Săptămâna viitoare nu ştiu să vă răspund, pot să vă răspund astăzi. Astăzi, nu”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, le-a spus liberalilor din Timiș, luni seara, într-o ședință, că este puțin probabil ca în luna august sa poată fi votat un nou Guvern. „(n.r. – Parlamentarii) Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună”, a afirmat el, potrivit stenogramelor.

”În termen reali, ca să votezi un guvern, trebuie să convoci Parlamentul. Votul nu se poate face decât fizic, cu prezență fizică. Parlamentarii, și eu sunt tot parlamentar, deci pot să vorbesc cu tine și domnul Pîslaru, dar nu o să-i găsești de muncă. Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună, dacă nu există o majoritate puternică care să susțină un nou Guvern, să se convoace Parlamentul pentru această problemă. Norocul nostru și șansa noastră este că la legile care țin de fonduri europene pot să votez și de pe tabletă. Atunci au putut fi trecute legile pentru că, indiferent pe unde erau, au putut să voteze, ceea ce a fost un lucru bun, trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat Bolojan.

El a spus că „decât să fii într-o coaliție care nu face ce trebuie, „mai bine stai în opoziție”.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulţumiţi din AUR şi PNL.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru Antena 3 CNN că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament. Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat.

Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

De asemenea, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Șeful statului are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Președintele a declarat anterior că până nu va avea certitudinea că există șanse ca un guvern să fie învestit nu va nominaliza un alt premier, după ce două propuneri anterioare – Eugen Tomac și Adrian Veștea – au eșuat.