De-a lungul graniței Letoniei cu Rusia și Belarus, va fi creat un lanț de fortărețe – fortificații de protecție, diverse obstacole și depozite de muniție – iar armata letonă a început deja să sape șanțuri antitanc acolo, raportează Radiodifuziunea publică din Letonia (LSM).

Prima linie defensivă este creată la o distanță de aproximativ un kilometru de granița cu Rusia, în apropierea punctului de frontieră Terehovo din regiunea Luden.

Unul dintre elemente este un șanț antitanc, a declarat inspectorul de inginerie, locotenent-colonelul Kaspars Lazdiņš.

„Aici săpăm un drum și facem un șanț antitanc, astfel încât să nu fie posibil ca vehiculele să se deplaseze de-a lungul acestui drum, dacă este necesar. Inclusiv tancuri. Acest șanț are parametri stabiliți, adâncimea corespunzătoare, astfel încât să-și îndeplinească scopul”, a spus Lazdiņš.

Planul anti-mobilitate este crearea unui lanț de obstacole artificiale și utilizarea celor naturale: râuri, mlaștini, păduri. Câmpurile minate vor fi create în caz de ostilități. Până acum, vorbim despre obstacole fără utilizarea explozivilor, precizează European Pravda.

„Acest teren are un proprietar. Lucrarea se desfășoară de comun acord: proprietarul permite săparea unui șanț aici, dar persoana își păstrează drepturile depline de proprietate. În primul rând, ne vom concentra pe prima linie de apărare, care se va desfășura de-a lungul frontierei. Plănuim să săpăm șanțuri antitanc de-a lungul graniței, așa cum se întâmplă aici acum, și apoi să le întărim cu „dinți de dragon”, a spus Lazdiņš.

Frontiera dintre Letonia și Rusia are o lungime de 283,6 kilometri. În 2015, au început să construiască un gard de-a lungul acesteia, dar în 2019 lucrările au fost oprite deoarece a fost deschis un dosar penal în temeiul articolului privind frauda la scară largă împotriva companiei Igate, care construia instalația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #Letonia #Rusia

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.