De la 1 mai, punctul de control Narva-1 de la granița dintre Estonia și Rusia a încetat să mai funcționeze non-stop. Despre acest lucru relatează radiodifuzorul estonian ERR, după cum scrie European Pravda.

Punctul de control are un nou regim de lucru, de la ora 7.00 la 23.00, conform deciziei guvernului.

Serviciul Poliției de Frontieră se așteaptă ca toate persoanele care trec frontiera să fi fost informate despre noul regim de lucru și să nu se afle într-o situație dificilă.

„Dacă cineva ar putea sta acolo, dacă vedem pe cineva mergând spre punctul nostru de control de frontieră, bineînțeles că îl vom verifica și îl vom lăsa să treacă”, a declarat Marek Livi, șeful punctului de control de frontieră Narva-1.

Partea estoniană a transmis părții ruse informația că punctul de control al frontierei din Narva trece la un nou mod de operare.

De asemenea, toate companiile de autobuze, care efectuează transport pe rutele spre Sankt Petersburg, și-au anulat cursele de noapte și au înăsprit programul de zi.

Modificările în activitatea punctului de trecere a frontierei sunt legate de lucrările de construcție la punctul de control rusesc de la Ivangorod, din cauza cărora posibilitatea de trecere a frontierei cu vehicule a fost închisă de la 1 februarie.

Potrivit Ministerului estonian de Interne, acest lucru a redus în mod semnificativ numărul de persoane care trec frontiera prin punctul de trecere de la Narva.

#Estonia #Narva 1 #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.