Pe sensul de ieșire din Republica Moldova, unui șofer de camion i-a fost ridicat permisul de conducere, care era falsificat. Potrivit Poliției de Frontieră, bărbatul ar fi cumpărat permisul cu 500 de euro. Cazul a fost înregistrat marți, 30 aprilie, în punctul de trecere a frontierei Cahul.

„Pentru formalitățile de control s-a apropiat un autocamion de model DAF, la volanul căruia a fost identificat cetățeanul Ucrainei de 40 de ani. La verificarea actelor de călătorie și cele pentru mijlocul de transport, polițiștii de frontieră au stabilit că permisul de conducere eliberat de autoritățile din Ucraina nu este unul autentic, conținând mai mulți indici de falsificare. Audiat, străinul a mărturisit că deținea permis de conducere categoria „B”, însă pentru a putea activa în calitate de șofer de camion și-ar fi cumpărat alt permis în care să fie mai multe categorii de conducere. Ar fi achitat 500 de euro pentru perfectarea actului cu pricina”, comunică Poliția de Frontieră.

Ulterior, cetățeanul ucrainean a fost îndepărtată de la volan, primind refuz de a continua călătoria în calitate de șofer.

Conform procedurilor legale, documentul a fost ridicat și urmează să fie supus expertizei. Cercetările pe acest caz continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#permis de conducere fals #ridicare politisti de frontiera #sofer camion #vama Cahul

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.