Începe încorporarea pentru exercitarea serviciului militar. Potrivit deciziei Guvernului pentru serviciul militar în termen vor fi încorporați 1300 de recruți, iar pentru serviciul militar cu termen redus vor fi încorporați cel mult 10 recruți. Ministrul Apărării dă asigurări că este vorba despre un exercițiu de rutină și nu are nicio legătură cu criza de securitate din regiune.

Potrivit deciziei Guvernului, se stabileşte următoarea sarcină de încorporare în lunile aprilie-iulie 2022 pentru îndeplinirea:

1) serviciului militar în termen în Armata Naţională – până la 1 300 de recruţi

2) serviciului militar cu termen redus în Armata Naţională – până la 10 recruţi.

„Durata serviciului militar în termen și termen redus este de 12 luni și, respectiv, de 3 luni. Se impune eliberarea militarilor a căror durată a expirat, pentru a nu admite încălcarea drepturilor acestora. Și inițierea măsurilor organizatorice în vederea încorporării cetățenilor în serviciul militar”, a spus ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Îngrijorată, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a interesat dacă acțiunile ministerului Apărării au loc în contextul războiului din Ucraina.

„Este ceva obișnuit sau este legat de contextul actual?”, s-a interesat prim-ministra Gavrilița.

„Este ceva obișnuit și are loc pe parcursul a 30 de ani deja de când suntem stat independent de 2 ori pe an. Este o activitate de rutină. Decretul președintelui Republicii Moldova cu privire la înrolare a fost semnat la 1 februarie 2022 și nu are nicio legătură cu evenimentele care se desfășoară în regiune”, a răspuns ministrul Apărării.

De asemenea, potrivit deciziei Guvernului, se eliberează din serviciul militar şi se trec în rezerva Forţelor Armate la expirarea duratei serviciului militar:

1) în lunile aprilie-iulie 2022 – militarii care au fost încorporaţi în serviciul militar în termen în lunile aprilie-iulie 2021

2) în luna aprilie 2022 – militarii încorporaţi în luna ianuarie 2022 în serviciul militar cu termen redus

#Armata Nationala #Ministerul Apararii #recruti

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.