Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă întărită, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.

„Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.

Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.

„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.

El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo. Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul. Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.

Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri. Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor.

Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată. La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşura o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”.

„Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.

La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic.

#atac #Kosovo #Serbia

Mediul de afaceri din Republica Moldova anticipează o relativă stabilitate a activității economice în trimestrul IV al anului 2026, însă perspectivele privind veniturile din vânzări rămân rezervate, iar presiunea asupra prețurilor continuă. În același timp, cererea insuficientă pe piață se menține principala problemă care limitează activitatea întreprinderilor, fiind invocată tot mai frecvent de companii. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 30 octombrie 2026, că soldul conjunctural privind situația economică generală este de +3% în trimestrul IV din 2026, ceea ce indică o relativă stabilitate.

„Așteptările privind veniturile din vânzări au ajuns la 0%, iar cele privind numărul de salariați – la -3%, ambele încadrându-se în aceeași categorie de stabilitate relativă. În schimb, așteptările privind prețurile înregistrează un sold conjunctural de +8%, corespunzător unei creșteri moderate. Aceste valori reflectă opiniile managerilor despre direcția evoluțiilor economice și nu reprezintă rate efective de creștere a economiei, ale vânzărilor, ale ocupării forței de muncă sau ale inflației”, a spus expertul.

Potrivit economistului, evoluțiile diferă de la un sector economic la altul. În trimestrul IV din anul curent, construcțiile au înregistrat un sold conjunctural de +13%, iar industria prelucrătoare de +9%, ambele indicând o creștere moderată așteptată de manageri. În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile au un sold de 0%, ceea ce reflectă o relativă stabilitate. Sectorul construcțiilor continuă să prezinte cele mai mari oscilații ale așteptărilor economice în perioada analizată, din trimestrul II-2023 – trimestrul IV-2026, cu o amplitudine de 40 de puncte procentuale (p.p), între -15% în primul trimestru al anului 2025 și +25% în trimestrul al doilea al aceluiași an. Industria prelucrătoare înregistrează o amplitudine de 29,8 p.p., în timp ce comerțul și serviciile au o amplitudine de 24 de p.p..

Analiza arată și unele diferențe între întreprinderile de dimensiuni diferite. În trimestrul IV din 2026, soldul conjunctural al așteptărilor privind veniturile din vânzări este de +13% în cazul întreprinderilor mari, comparativ cu -3% în cazul microîntreprinderilor. În trimestrul I al anului curent, soldul așteptărilor privind vânzările era de -15% pentru întreprinderile mari și de +4% pentru microîntreprinderi. Până în trimestrul IV, raportul s-a inversat, diferența dintre cele două categorii modificându-se cu 35 de puncte procentuale. O tendință similară se observă în ceea ce privește așteptările privind numărul de salariați. În trimestrul IV, soldul este de +5% pentru întreprinderile mari și de -5% pentru microîntreprinderi. Ambele valori se încadrează în intervalul de relativă stabilitate, dar indică perspective diferite între cele două categorii de companii.

Deși ponderea companiilor care raportează limitări în activitate s-a redus, dificultățile rămân importante. În trimestrul IV din 2026, 51% dintre respondenți declară că se confruntă cu limitări în activitatea economică, cu 3 p.p., mai puțin decât în trimestrul precedent. Media pentru anul 2026, conform seriei prezentate, este de 53,75%, față de 65% în 2023. Cea mai importantă problemă rămâne cererea insuficientă pe piață. În structura cauzelor care limitează activitatea întreprinderilor, aceasta reprezintă 36,9% în 2026, în creștere cu 7,5 p.p., față de 2023, când constituia 29,4%. Pe locul doi se situează problemele financiare, cu 25,4%, urmate de lipsa forței de muncă calificate, cu 21,1%. Conflictul din regiune reprezintă 11,3% din totalul cauzelor prezentate, iar alte probleme însumează 5,4%. În rândul întreprinderilor care raportează limitări, cererea insuficientă este invocată de 70,5% dintre acestea în trimestrul IV din 2026, în creștere ușoară față de 70,3% în trimestrul precedent. Media din seria prezentată pentru anul 2026 ajunge la 68,6%, față de 58,5% în 2025.

Un alt aspect evidențiat de către analistul economic este diferența dintre așteptările privind prețurile și cele privind veniturile din vânzări. În trimestrul IV al anului în curs, soldul conjunctural al prețurilor este de +8%, în timp ce soldul vânzărilor este de 0%. Diferența dintre acești indicatori ajunge la 8 p.p., comparativ cu 2 p.p., în trimestrul precedent. Această diferență arată că opiniile managerilor privind evoluția prețurilor sunt mai favorabile creșterii decât cele privind vânzările. Totuși, indicatorul nu măsoară rata inflației, evoluția efectivă a prețurilor sau marjele de profit.

În paralel, indicatorul decuplării angajărilor (IDA), elaborat de autor pe baza soldurilor conjuncturale ale Biroului Național de Statistică (BNS), este de +3 p.p., în trimestrul IV din 2026, față de +12 p.p., în trimestrul precedent. Pentru anul 2026, media indicatorului ajunge la +7,5 p.p., față de +5,5 p.p., în 2025. Evoluția reflectă diferența dintre așteptările privind vânzările și cele privind numărul de salariați, fără a demonstra modificări efective ale ocupării forței de muncă.

Datele prezentate conturează o perspectivă prudentă asupra economiei Republicii Moldova pentru trimestrul IV din 2026. La nivel general, managerii anticipează stabilitate, însă între sectoare și categorii de întreprinderi există diferențe vizibile. Construcțiile și industria prelucrătoare au așteptări mai favorabile, în timp ce vânzările, la nivel agregat, nu indică o tendință clară de creștere. În același timp, cererea insuficientă continuă să fie principala constrângere pentru mediul de afaceri, urmată de problemele financiare și lipsa personalului calificat. Chiar dacă ponderea întreprinderilor care raportează limitări s-a redus față de anii precedenți, faptul că peste jumătate dintre respondenți continuă să semnaleze dificultăți evidențiază persistența provocărilor economice.