Trei militari ruși au murit în atacul de luni dimineață, după ce baza aeriană militară din regiunea Saratov, în interiorul Rusiei, a fost atacată de drone ucrainene. Este al doilea atac asupra bazei de pe care sunt lansate bombardiere rusești în decurs de lună.

Forţele ucrainene au respins mai multe atacuri ruseşti în regiunea din jurul oraşului Bahmut în provincia Doneţk. Potrivit Statului Major, artileria ucraineană a lovit trupe ruse în satul Polovinkino din provincia vecină Lugansk, aproximativ 150 de ruşi fiind ucişi sau răniţi. Un atac similar cu artilerie asupra soldaţilor ruşi în provincia Herson, sud, s-a soldat cu aproximativ 50 de morţi şi 100 de răniţi, se arată într-un raport al armatei ucrainene.

Kuleba: Ucraina vrea negocieri de pace la ONU, până în februarie

Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a declarat că Kievul intenționează să poarte discuții de pace până la sfârșitul lunii februarie, când se va împlini un an de la debutul invaziei ruse. El a adăugat că acest lucru se va întâmpla probabil la ONU, iar secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, ar putea fi mediator.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kuleba a mai spus că diplomația va juca un rol important în încheierea conflictului din Ucraina.

„Fiecare război se încheie ca urmare a acțiunilor întreprinse pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. ONU ar putea fi cel mai bun loc pentru organizarea acestui summit, deoarece nu este vorba desprea face o favoare unei anumite țări”, a explicat el.

Totuși, înainte ca Rusia să se alăture discuțiilor, Kremlinul ar trebui judecat pentru crime de război la o instanță internațională, a mai spus Kuleba.

FSB susține că a lichidat 4 „sabotori” ucraineni care încercau să intre în Rusia.

Serviciul rus de securitate FSB a anunţat luni că un „grup de sabotori” ucraineni format din patru persoane a fost „lichidat” în timp ce încerca să intre duminică în regiunea Briansk a Rusiei, care se învecinează cu Ucraina, au anunţat agenţiile de presă rusă.

„Ca urmare a unor ciocniri din 25 decembrie 2022, patru sabotori care au încercat să pătrundă din Ucraina pe teritoriul regiunii Briansk au fost distruşi”, a anunţat agenţia de stat RIA citând un comunicat al FSB.

Potrivit FSB, presupuşii sabotori erau înarmaţi cu arme de fabricaţie străină şi patru dispozitive explozive improvizate, relatează Reuters.

#atac #Dmitri Kuleba #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.