Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Armenia s-a alăturat Curţii Penale Internaţionale, iar Rusia spune că e o decizie „inamicală”

01 Feb. 2024, 08:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
01 Feb. 2024, 08:32 // În Lume //  Redacția Realitatea

​Armenia a devenit oficial stat parte la Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), a anunţat o sursă oficială, o decizie pe care Rusia, aliatul ei tradiţional, a considerat-o inamicală, scrie AFP.

„Statutul de la Roma (instituind CPI) a intrat oficial în vigoare pentru Armenia la 1 februarie”, a anunţat pentru AFP reprezentantul armean pentru afaceri juridice, Eghişe Kirakosian, ceea ce Rusia a descris deja drept o „decizie inamicală”.

În martie, tribunalul internaţional cu sediul la Haga a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru că a organizat sau autorizat deportarea ilegală de copii ucraineni în Rusia.

Erevanul are acum obligaţia să-l aresteze pe preşedintele rus dacă acesta pune piciorul pe teritoriul său.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat în octombrie că Armenia a luat „o decizie greşită” ratificând Statutul de la Roma. Premierul armean, Nikol Paşinian, a încercat să liniştească temerile Kremlinului, asigurând că decizia nu este îndreptată împotriva Rusiei.

Armenia spune că e din cauza Azerbaidjanului

„Prin aderarea la CPI, Armenia se dotează cu instrumente serioase pentru a preveni crimele de război şi crimele împotriva umanităţii pe teritoriul său.Asta se referă în primul rând la Azerbaidjan”, cu care Armenia a purtat două războaie pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah „, a subliniat Eghişe Kirakosian.

Dar decizia armeană ilustrează divergenţele care sunt pe cale să se adâncească între Moscova şi Erevan, Armenia reproşând Rusiei aparenta sa inacţiune în conflictul de lungă durată dintre Armenia şi vecinul său Azerbaidjan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie, forţele azere au invadat într-o ofensivă fulger Nagorno-Karabah, unde erau desfăşurate trupe ruseşti de menţinere a păcii şi au obţinut capitularea forţelor separatiste armene care controlau regiunea de zeci de ani.

Armenia a semnat Tratatul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia ţării. Curtea Constituţională a declarat în martie că aceste obstacole au fost înlăturate după ce Armenia a adoptat o nouă Constituţie în 2015. În octombrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat ratificarea Statutului, declarând că „lumea se micşorează pentru autocratul de la Kremlin”

Înfiinţată în 2002, CPI este singura jurisdicţie internaţională independentă care investighează crimele de genocid, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crimele de agresiune.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.