Armenia a devenit oficial stat parte la Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), a anunţat o sursă oficială, o decizie pe care Rusia, aliatul ei tradiţional, a considerat-o inamicală, scrie AFP.

„Statutul de la Roma (instituind CPI) a intrat oficial în vigoare pentru Armenia la 1 februarie”, a anunţat pentru AFP reprezentantul armean pentru afaceri juridice, Eghişe Kirakosian, ceea ce Rusia a descris deja drept o „decizie inamicală”.

În martie, tribunalul internaţional cu sediul la Haga a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru că a organizat sau autorizat deportarea ilegală de copii ucraineni în Rusia.

Erevanul are acum obligaţia să-l aresteze pe preşedintele rus dacă acesta pune piciorul pe teritoriul său.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat în octombrie că Armenia a luat „o decizie greşită” ratificând Statutul de la Roma. Premierul armean, Nikol Paşinian, a încercat să liniştească temerile Kremlinului, asigurând că decizia nu este îndreptată împotriva Rusiei.

Armenia spune că e din cauza Azerbaidjanului

„Prin aderarea la CPI, Armenia se dotează cu instrumente serioase pentru a preveni crimele de război şi crimele împotriva umanităţii pe teritoriul său.Asta se referă în primul rând la Azerbaidjan”, cu care Armenia a purtat două războaie pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah „, a subliniat Eghişe Kirakosian.

Dar decizia armeană ilustrează divergenţele care sunt pe cale să se adâncească între Moscova şi Erevan, Armenia reproşând Rusiei aparenta sa inacţiune în conflictul de lungă durată dintre Armenia şi vecinul său Azerbaidjan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie, forţele azere au invadat într-o ofensivă fulger Nagorno-Karabah, unde erau desfăşurate trupe ruseşti de menţinere a păcii şi au obţinut capitularea forţelor separatiste armene care controlau regiunea de zeci de ani.

Armenia a semnat Tratatul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia ţării. Curtea Constituţională a declarat în martie că aceste obstacole au fost înlăturate după ce Armenia a adoptat o nouă Constituţie în 2015. În octombrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat ratificarea Statutului, declarând că „lumea se micşorează pentru autocratul de la Kremlin”

Înfiinţată în 2002, CPI este singura jurisdicţie internaţională independentă care investighează crimele de genocid, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crimele de agresiune.

#Armenia #Rusia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.