Armenia a devenit oficial stat parte la Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), a anunţat o sursă oficială, o decizie pe care Rusia, aliatul ei tradiţional, a considerat-o inamicală, scrie AFP.

„Statutul de la Roma (instituind CPI) a intrat oficial în vigoare pentru Armenia la 1 februarie”, a anunţat pentru AFP reprezentantul armean pentru afaceri juridice, Eghişe Kirakosian, ceea ce Rusia a descris deja drept o „decizie inamicală”.

În martie, tribunalul internaţional cu sediul la Haga a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru că a organizat sau autorizat deportarea ilegală de copii ucraineni în Rusia.

Erevanul are acum obligaţia să-l aresteze pe preşedintele rus dacă acesta pune piciorul pe teritoriul său.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat în octombrie că Armenia a luat „o decizie greşită” ratificând Statutul de la Roma. Premierul armean, Nikol Paşinian, a încercat să liniştească temerile Kremlinului, asigurând că decizia nu este îndreptată împotriva Rusiei.

Armenia spune că e din cauza Azerbaidjanului

„Prin aderarea la CPI, Armenia se dotează cu instrumente serioase pentru a preveni crimele de război şi crimele împotriva umanităţii pe teritoriul său.Asta se referă în primul rând la Azerbaidjan”, cu care Armenia a purtat două războaie pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah „, a subliniat Eghişe Kirakosian.

Dar decizia armeană ilustrează divergenţele care sunt pe cale să se adâncească între Moscova şi Erevan, Armenia reproşând Rusiei aparenta sa inacţiune în conflictul de lungă durată dintre Armenia şi vecinul său Azerbaidjan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În septembrie, forţele azere au invadat într-o ofensivă fulger Nagorno-Karabah, unde erau desfăşurate trupe ruseşti de menţinere a păcii şi au obţinut capitularea forţelor separatiste armene care controlau regiunea de zeci de ani.

Armenia a semnat Tratatul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia ţării. Curtea Constituţională a declarat în martie că aceste obstacole au fost înlăturate după ce Armenia a adoptat o nouă Constituţie în 2015. În octombrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat ratificarea Statutului, declarând că „lumea se micşorează pentru autocratul de la Kremlin”

Înfiinţată în 2002, CPI este singura jurisdicţie internaţională independentă care investighează crimele de genocid, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crimele de agresiune.

#Armenia #Rusia

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.