Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Arsenie Boca va fi canonizat! Documentele Securității și cele ale Siguranței dovedesc că nu a fost legionar

13 Iul. 2024, 10:01
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Iul. 2024, 10:01 // Actualitate //  Realitatea.md

Arsenie Boca, renumitul preot ortodox român, urmează să fie recunoscut oficial ca sfânt. A fost venerat profund de credincioși timp de decenii, iar rugăciunile sale continuă să fie recitate de nenumărate persoane. Canonizarea sa a fost aprobată de IPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, scrie evz.ro.

Cu această ocazie, a apărut o afirmație persistentă potrivit căreia Arsenie Boca ar fi sprijinit Mișcarea Legionară. Jurnalistul și istoricul Dan Andronic a cercetat arhivele, în special pe cele ale CNSAS. În dosarul voluminos al părintelui, nu au fost găsite dovezi concrete care să susțină această acuzație. Există doar speculații și zvonuri, care au circulat în jurul unui preot deosebit de carismatic.

Istoria arată că Arsenie Boca a fost supravegheat atât de Securitate, cât și de serviciile de informații ale regimului Mareșalului Antonescu. Potrivit cercetărilor istoricului Florian Bichir, care a publicat dosarul complet al lui Boca, s-a ajuns la concluzia că acuzația de simpatie legionară este un fals istoric.

Arsenie Boca, urmărit de Antonescu

Prima mențiune o găsim într-o notă informativă din 5 iunie 1943: „În urma deselor vizite făcute de mai mulți legionari identificați personal la mănăstirea Brâncoveanu, BĂNUIM că preotul Arsenie Boca de la această mănăstire este un înfocat legionar și credeam că face chiar parte din conducerea clandestina legionară, însă este foarte greu de prins fiind chiar sub scutul mitropolitului Nicolae al Ardealului”.

Nota informativă se încheie cu o propoziție demnă de Caragiale: Informațiunea este sigură. Semnează șeful postului de Jandarmi din Sâmbăta de Sus – J. Plot.

La Mănăstirea Sâmbăta de Sus veneau mulți oameni, atrași de evlavia părintelui Arsenie Boca, printre ei și ceva legionari. Ca și țărăniști, liberali, poate ceva comuniști, dar miile de oameni aveau un alt punct comun: Credința în Dumnezeu! De ce îl urmăreau serviciile Mareșalului Antonescu pe Arsenie Boca? Pentru că BĂNUIAU, nu pentru că ȘTIAU…

Dar în esență era vorba despre o cu totul altă cauză. Răspunsul ni-l dă tot o notă informativă, din iulie 1943: „În concluzie, în urma contactului avut cu călugărul Arsenie toate persoanele manifestă o adâncă încredere față de acesta, care nu poate fi combătută prin nici un argument. Din toate conversațiile lor despre călugăr se poate observa că în viitor acest călugăr va avea un rol mare în țară. Din toate predicile călugărului se poate observa intenția lui de a crea spirit de sacrificiu pe temeiul credinței, profețind o luptă mare când fiecare va trebui să sufere pentru mântuirea sufletească și pentru îndreptarea lumii pe căile bune”.

Încă o dovadă că Arsenie Boca nu avea legătură cu legionarii lui Horia Sima

Conform sursei citate, o spun tot informatorii Siguranței: „În decursul de la 13-18 VIII a.c. nu a venit la mănăstire nici un legionar, lucru care dă de bănuit. Se vor evita de legionari zilele mari, când bănuie că vor fi supravegheați”.

Adică dacă nu i-am văzut, ceea ce înseamnă că se întâmplă ceva necurat. Sigur au venit, dar când nu i-am văzut noi! După principiul lui Murphy: Să nu lăsăm adevărul să strice o poveste bună! Sau al Binomului Coldea-Kovesi.

Extrem de zelos, în decembrie 1943, șeful de post raportează că intenția preotului Arsenie Boca de a-și construi o chilie în munte. Ceea ce în mintea lui este un indiciu că vrea să adăpostească legionari. Numai că, de această dată, până și lui i se pare o transmite o informație tip gogoriță, așa că încheie: „Informațiunea nesigură, așa cum s-a primit”.

Popularitatea de care se bucura părintele Arsenie Boca a îngrijorat tot timpul politicienii. În 1944, Agentura Ardeal transmitea: „Duminică 20 februarie a.c. Mitropolia din Sibiu a fost transformată în loc de pelerinaj, iar dovedindu-se neîncăpătoare, pentru marele număr de credincioși și ostași ai domnului veniți din diverse părți ale Ardealului, pentru asculta predicile călugărului Arsenie Boca, de la mănăstirea Brâncovenească”.

Cum devine Părintele inamicul Statului?

Arsenie Boca a fost arestat pentru prima dată în 1945, la ordinul lui Constantin Burducea, ministrul Cultelor din perioada 6 martie 1945 – 30 noiembrie 1946. Burducea, un fost simpatizant legionar dovedit, a devenit un zelos activist comunist în guvernul Petru Groza, profitând de protejarea lui Petre Constantinescu-Iași. După ce a eșuat în tentativa de a organiza un congres al preoților democrați, Burducea a fugit din România în 1948, lăsând în urmă un trecut legionar care îl bântuia și un rol devenit inutil pentru comuniști.

Sub regimul comunist, acuzațiile împotriva lui Arsenie Boca au continuat. Rapoartele erau pline de insinuări și de afirmații nefondate: „Nu avem dovezi, dar asta nu ne împiedică să lansăm acuzații”. Un raport prostesc al șefului Biroului de Siguranță, comisar Filip Nicolae, avea același ton:

„În ceea ce privește activitatea politică putem lansa presupunerea bazată pe un adevăr mai mult decât probabil că în această mănăstire mai dăinuiește încă o atmosferă de admirație vădită pentru legionarism, aceasta cu atât mai mult că aici a fost locașul în care a fost internat ex. Mareșalul Antonescu care era vizitat des la timpul său de corifeii și promotorii politicii naziste și legionare, astfel că aceștia au știut să lase urme adânci și reminiscențe care nu pot dispărea cu ușurință, decât printr-o completă despărțire a celor ce au fost întrecut prin aceste locuri, în caz contrar germanul conducător al distrugerii și subminării noastre politice va găsi și aici un teren slab și propice dezvoltării lui. Dovada materială privind exteriorizarea aceste simpatii nu avem, întrucât sunt prea bine cunoscute metodele celor ce le nutresc, însă experiența trecutului și cea a prezentului în care dau dreptul să ne emitem presupunerile care fac obiectul celor arătate în prezent referat.”

Citiți și recitiți aceste cuvinte

Ele sunt baza unei acuzații stupide, plină de răutate. Colportată ulterior de dușmanii Credinței. Sau de cei care doreau cu orice preț ca tagma preoțească să fie stârită din România. O ipoteză lansată pe un „adevăr probabil”, fără dovezi materiale, fără mărturii. Dar asta nu a împiedicat niciodată un adevărat comunist să transforme presupunerile în sentințe, scrie în materialul evz.ro.

În 1948, Serviciul Județean de Securitate Făgăraș consemnează în fișa sa personală:

ACTIVITATE POLITICĂ

Înainte de 23 august 1944.

A fost simpatizant al mișcării legionare încă din anul 1933

După 23 August 1944

A adăpostit diferiți legionari în mănăstire unde am făcut serviciu și a dat prilej să se adune pentru consfătuiri și adunări cu caracter legionar. A ținut tot timpul contact cu legionarii din județ și din alte orașe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La baza zvonurilor despre afilierea Părintelui Arsenie Boca la Mișcarea Legionară au stat suspiciuni lansate în 1943. Cu toate acestea, nicio dovadă concludentă nu a fost găsită. Aspectele legate de implicarea sa presupusă au fost abordate atât de regimul Antonescu, cât și de cel comunist, iar controversa a continuat până în prezent.

Cercetările aprofundate, inclusiv publicarea de documente relevante în ediția din aprilie 2021 a revistei „Evenimentul Istoric”, nu au confirmat afilierea sa cu Mișcarea Legionară. Cei care continuă să susțină astfel de afirmații se bazează pe speculații și manipulări promovate în timpul regimurilor menționate mai sus.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 20:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 20:25 // Slider //  Realitatea.md

Cumpărăturile online ale moldovenilor de pe platformele și magazinele din străinătate ar putea ajunge la 20,1 miliarde de lei în 2027, de aproape 13 ori mai mult decât în 2015. Numărul tranzacțiilor ar urma să atingă 53 de milioane, iar în Republica Moldova ar putea intra 15,9 milioane de colete și pachete mici. Prognoza a fost prezentată de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, scrie BANI.MD.

În trimestrul al treilea din 2026, moldovenii au cheltuit online peste hotare 4,62 miliarde de lei, cu 455 de milioane de lei sau 11% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, economistul estimează achiziții de 17,5 miliarde de lei, față de 15,1 miliarde în 2025. Din cele 20,1 miliarde de lei prognozate pentru 2027, circa 2,2 miliarde ar urma să reprezinte achiziții de conținut digital, care sunt deja impozitate.

Numărul tranzacțiilor online peste hotare ar urma să crească de la 40,1 milioane în 2025 la 46,2 milioane în 2026 și la 53 de milioane în 2027. Valoarea medie a unei tranzacții este estimată la 379 de lei pentru ambii ani, cu 26% mai puțin decât în 2017, când o plată online peste hotare era, în medie, de 516 lei.

În același timp, coletele din străinătate ar urma să fie mai numeroase și să aibă o valoare medie mai mare. Prezentarea indică o creștere de la 11,9 milioane de colete și pachete mici în 2025 la 13,9 milioane în 2026 și la 15,9 milioane în 2027. Valoarea medie a unui colet ar putea ajunge la 1 326 de lei în 2027, față de 1 096 de lei în 2025.

Magazinele online din Republica Moldova înregistrează, la rândul lor, o creștere a vânzărilor, însă pierd din pondere în fața platformelor străine. Plățile online către comercianții locali ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei în 2027, față de 3,6 miliarde în 2025. Ponderea acestora în totalul cumpărăturilor achitate online ar rămâne însă sub 20%, după ce în 2023 ajunsese la 25%. Potrivit unui sondaj al IDIS „Viitorul”, circa 80% dintre cumpărăturile online sunt achitate la curier, în numerar sau cu cardul, și nu apar în statisticile plăților efectuate online.

Cumpărăturile online din străinătate cresc mai repede decât vânzările Republicii Moldova peste hotare. Pentru 2027, Ioniță estimează importuri online de 20,1 miliarde de lei și exporturi de aproximativ 4 miliarde de lei. Diferența ar ajunge astfel la 16,1 miliarde de lei, față de 11,4 miliarde în 2025 și circa 750 de milioane de lei în 2015.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, până la 1 noiembrie 2026, coletele cu bunuri în valoare de până la 150 de euro, comandate de persoane fizice de la comercianți din străinătate, beneficiau de scutire de TVA la import. De la 1 noiembrie, pentru aceste comenzi se aplică TVA de 20% la valoarea bunurilor. Regula se aplică și comenzilor plasate în octombrie, dacă bunurile au intrat în țară și au fost declarate la vamă începând cu 1 noiembrie.