Moldova va beneficia de asistență tehnică în valoare de 350.000 de dolari, prin intermediul inițiativei „One Country One Priority Product” (OCOP), condusă la nivel global de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Sprijinul va fi acordat pentru doi ani, fiind destina creșterii strugurilor de masă.

Acordul corespunzător a fost semnat marți, 27 februarie, de ministrul Agriculturii Vladimir Bolea și reprezentantul FAO în Republica Moldova, Raimund Jehle.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Moldova produce anual peste 130.000 de tone de struguri, dintre care 60 de procente sunt tradițional exportat. Autoritatea notează că printre provocările ramurii se numără creșterea costurilor de producție, acces limitat pe piață și o dependență crescută de materii agricole importate.

Autoritățile consideră că expertiza FAO, proiectul va efectua o analiză amănunțită a Lanțului Valoric (VC) pentru dezvoltarea unui plan strategic de investiții, care să fie integrat în cadrul de politici al Ministerului. Proiectul va facilita crearea a cinci Școli de Câmp pentru Fermieri în întreaga țară, unde producătorii de struguri pentru masă vor avea oportunitatea să învețe și să adopte tehnici sustenabile de producție și inovații de marketing. De asemenea, va fi înființat un Centru de Date, care va colecta și aduna informații relevante pentru sectorul strugurilor de masă, ulterior urmând a fi gestionat de Oficiul Național al Viei și Vinului sub egida MAIA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Implementarea acestui acord va ajuta Guvernul să îmbunătățească întregul lanț valoric al sectorului strugurilor de masă, promovând o agricultură inteligentă, sustenabilă și rezistentă la schimbările climatice, alături de diversificarea piețelor locale și consolidarea capacităților de export. Sunt încrezător că expertiza FAO va fi utilă producătorilor de struguri pentru masă la scară mică, care vor putea învăța și aplica noi tehnologii și instrumente pentru a-și crește producția și vânzările”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul evenimentului.

„Această abordare structurată pentru a răspunde provocărilor imediate, alături de planurile strategice pentru sustenabilitate și creștere pe termen lung, oferă o bază solidă pentru sporirea rezilienței și rentabilității sectorului de struguri de masă. Această inițiativă este parte din cadrul de Priorități Programatice Regionale ale FAO, având ca scop dezvoltarea fermierilor mici, fermelor de familie și fermierilor tineri pentru un trai mai bun, îmbunătățind comerțul agro-alimentar, integrarea pe piață, și gestionarea durabilă a resurselor naturale în condițiile schimbărilor climatice”, potrivit lui Raimund Jehle.

Un atelier național de inițiere al activităților proiectului, cu participarea producătorilor de struguri de masă, asociațiilor de sprijin, autorităților guvernamentale și experților FAO este planificat pentru luna aprilie 2024.

#asistenta tehnica #FAO #MAIA #Moldova #sprijin #struguri

Timp de patru zile (17-20 septembrie 2026), peste 2.000 de spectatori au fost prezenți la proiecțiile și evenimentele conexe din cadrul ediției a XII-a a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău. Mai mult de 500 de persoane au participat la proiecțiile desfășurate în paralel în orașele Hâncești, Nisporeni, Călărași și Strășeni. Între 23 septembrie și 10 octombrie, Zilele Filmului Românesc continuă în alte șase localități din Republica Moldova: Cimișlia, Ungheni, Florești, Sângerei, Bălți şi Cahul. Ediția a XII-a a ZFR s-a extins, în afara capitalei, într-un număr record de zece orașe.

La Cineplex Loteanu și Cinema Odeon din Chișinău, publicul a avut șansa de a viziona filme românești noi (proiectate în premieră în Republica Moldova), dar și clasice, și de a discuta despre ele cu invitații speciali ai festivalului, la sesiunile de întrebări și răspunsuri (Q&A) de după proiecții. În plus, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), studenții catedrei Multimedia au participat la un masterclass susținut de Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, și o întâlnire cu Valeriu Andriuță, cineastul căruia i-a fost dedicată secțiunea FOCUS a ediției a XII-a. Festivalul s-a desfășurat din nou într-o atmosferă de sărbătoare a cinematografiei românești.

Secțiunea FOCUS s-a deschis, la gala inaugurală a ZFR 2026, cu lungmetrajul „Cercul” (o coproducție între cinematografiile de pe cele două maluri ale Prutului), în prezența regizorului și scenaristului Valeriu Andriuță, a producătoarei și monteuzei Iulia Andriuță și a multor membri ai distribuției și echipei tehnice a filmului. Aceeași secțiune le-a oferit spectatorilor două filme românești premiate în care Valeriu Andriuță a interpretat roluri memorabile: „După dealuri” (regia Cristian Mungiu, 2012) și „Dragoste 1. Câine” (regia Florin Șerban, 2018). De asemenea, cineastul omagiat printr-un FOCUS le-a prezentat studenților cinci scurtmetraje, realizate între 1999 și 2020, în care a jucat sau pe care le-a scris și regizat.

Secțiunea FILME NOI a inclus titluri selectate și premiate la importante festivaluri internaționale în 2025 și 2026, precum „Y” (în prezența lui Alexandru Baciu, scenarist și regizor al filmului), „Piatră foarfecă hârtie” (cu participarea regizorului-scenarist Adrian Sitaru și a actriței Virginia Rusu), „Dinți de lapte” (regia Mihai Mincan, proiecție în prezența actorului Igor Babiac) și „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović). De asemenea, filmul pentru publicul tânăr și familie „Atlasul universului”, scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu și regizat de Paul Negoescu, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin din 2026, s-a bucurat de o proiecție specială. Secțiunea FILM PENTRU COPII a mai inclus un lungmetraj de animație clasic, „Robinson Crusoe”, o coproducție româno-italiană din 1974, în regia lui Victor Antonescu și Francesco Maurizio Guido „Gibba”.

Secțiunea RETRO i-a fost dedicată anul acesta popularului actor Florin Piersic, care a aniversat, la începutul lui 2026, 90 de ani. Din bogata sa filmografie au fost prezentate trei titluri de referință, alese chiar de Florin Piersic: „Parașutiștii” (regia Dinu Cocea, 1973), „Pintea” (regia Mircea Moldovan, 1976) și „Drumul oaselor” (regia Doru Năstase, 1980). Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, a dialogat cu spectatorii pe marginea filmelor din RETRO Florin Piersic 90.

Tradiția lansării unei cărți de cinema în limba română a continuat și în acest an, prin prezentarea volumului „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție”, de Liri Chapelan, o remarcabilă lucrare de teorie a mediilor, cu importante implicații pentru filmologie, dedicată fenomenului obsolescenței și reevaluării trecutului cinematografului.

Mai multe informaţii pot fi găsite pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, precum şi pe site-ul zfrmd.ro.

ZFR Chișinău este un eveniment cinematografic anual, organizat de către Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.