Agenția Servicii Publice (ASP) salută și susține orice inițiative și idei inovatoare care pot contribui benefic și constructiv la procesul de instruire a viitorilor șoferi, precum și la perfecționarea procesului de evaluare a gradului de pregătire ale acestora. Este reacția în contextul declarațiilor făcute de deputatul Platformei DA Vasile Năstase, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Cel din urmă a acuzat angajații ASP că ar obține 2 milioane de euro lunar de pe urma procesului de eliberare a permiselor de conducere.

„Fără a face vreo aluzie la capacitatea de deputat și, respectiv, de legiuitor a dlui Vasile Năstase, îi comunicăm dumnealui, și cu această ocazie și specialistului care îl consultă, că procesul de evaluare a viitorilor șoferi se bazează strict pe prevederile legislației Republicii Moldova în vigoare, precum și pe directivele legislației internaționale din domeniul respectiv (Directiva Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene nr. 2006/126/CE din 20.12.2006, Legea nr.131 din 07.06.2007 privind siguranţa traficului rutier, Regulamentul cu privire la permisul de conducere, organizarea şi desfăşurarea examenului pentru obţinerea permisului de conducere şi condiţiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 24.12.2007 şi Instrucţiunile privind desfăşurarea examenului şi condiţiile de obţinere a permisului de conducere, aprobate prin Ordinul I.P. „Agenţia Servicii Publice” nr. 240 din 14.12.2017), care prescriu cu strictețe fiecare procedură de calificare a conducătorilor auto și obținere a permisului de conducere”, scrie în comentariul ASP.

Astfel, în cerinţele minime pentru examenele de conducere prevăzute în Directiva Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene nr. 2006/126/CE din 20.12.2006 la proba de verificare a aptitudinilor şi comportamentului se regăsesc manevrele speciale care urmează să fie testate în ceea ce priveşte siguranţa traficului și anume – parcarea vehiculului și părăsirea unui spațiu de parcare (paralel, oblic sau în unghi drept, prin mers înainte sau înapoi, pe teren plat, urcarea rampelor sau coborârea pantelor, etc.

În Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier sunt indicate condiţiile tehnico-materiale ale terenurilor de instruire şi verificare a aptitudinilor şi comportamentului în conducerea autovehiculelor, precum și condițiile și valorile declivităților pentru executarea exerciţiilor de deplasare în rampă şi pantă.

„Subliniem, că normele menționate de examinare a conducătorilor auto, inclusiv și testarea privind urcarea rampelor sau coborârea pantelor reprezintă o practică răspândită în plan internaţional, fiind reglementat în Directivă nr. 126/2006/CE și se utilizează în Estonia, Letonia, Romania, Polonia, Ucraina etc. Totodată, menționăm că în scopul asigurării unui proces de examinare transparent şi obiectiv, desfășurarea probelor teoretice și practice de calificare a conducătorilor auto este strict monitorizată video și audio”.

„În partea ce ține de automobilul cu care se susține examenul practic și oferirea posibilității de a susține examenul cu automobilul propriu, atenționăm că vehiculele de examinare ale Agenţiei Servicii Publice sunt asigurate cu sistem de înregistrare audio-video, precum și cu sistemul GPS. Înregistrările respective sunt utilizate atât în procesul de examinare, cât și în procedurile de contestare a rezultatelor obținute la examen, în baza cărora comisia de contestare constată corectitudinea evaluării candidaţilor, comportamentul examinatorilor în procesul de examinare, atât şi în procesul de prevenire a fraudării examenelor. În caz de necesitate, specialiștii ASP ar putea să explice în detaliu care sunt regulile și instrucțiunile de susținere și metodologia de evaluare în cadrul unui examen”, mai scrie în comentariu.

Cu această ocazie, ASP îndeamnă deputații să vină cu propuneri de modificare a legislației în domeniu, direcționată spre perfecționarea instruirii și evaluării viitorilor șoferi, având în vedere importanța acestor procedee pentru securitatea rutieră și viața oamenilor în trafic.

„În altă ordine de idei, constatăm repetat cu îngrijorare că în contextul campaniei electorale, Agenția Servicii Publice a devenit obiectul atacurilor publice din partea anumitor formațiuni politice. Considerăm informațiile vociferate de către dl Vasile Năstase ca fiind false și fără substrat factologic. Promovarea și diseminarea acestor informații urmăresc scopul de utilizare a Agenției Servicii Publice în scopuri electorale”, conchide ASP.

#ASP #Vasile Nastase

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.