Astăzi marcăm 132 de ani de la moartea marelui poet român, Mihai Eminescu, care a lăsat în urma sa adevărate capodopere, care până astăzi sunt citite, rostite și chiar cântate de unii interpreți.

Pe lângă activitatea sa de creație, care în linii generale este cunoscută de către majoritatea societate, există unele lucruri, care au rămas în umbră și nu se prea cunosc despre Mihai Eminescu.

Realitatea.md îți prezintă mai jos 10 lucruri mai puțin cunoscute despre marele poet al neamului românesc, Mihai Eminescu.

Dilema zilei în care s-a născut Mihai Eminescu

Care a fost de fapt ziua de naștere a lui Mihai Eminescu? Numeroase versiuni au circulat. Ca adolescent, Mihai Eminescu a scris că ziua sa de naștera era 20 decembrie 1894, în arhivele societății literare Junimea de la Iași. Arhivele școlii din Cernăuţi, a cărei cursuri a urmat Eminescu, arată că ziua de naștere ar fi fost 14 decembrie 1894.

Criticul literar Titu Maiorescu, fondator al societății Junimea, a propus data de 15 ianuarie 1850 folosind cercetările istorice ale lui N. D. Giurescu, care au inclus un act cu datele botezurilor de la o biserică din Botoșani, orașul natal al lui Mihai Eminescu. Această dată a fost confirmată ulterior și de sora mai mare a lui Eminescu, Aglae Drogli.

Cine a elaborat primele traduceri ale lui Eminescu?

Având în vedere că Mihai Eminescu este considerat un scriitor român canonic, al cărui influență acoperă generații întregi de poeți, operele sale au fost traduse în mai multe limbi. Câteva dintre primele traduceri ale poeziilor lui Eminescu aparțin reginei Elisabeta a României, soția regelui Carol I. Regina Elisabeta, care scria propriile opera sub pseudonimul Carmen Sylva, a tradus unele dintre poeziile lui Eminescu în germană în antologia din 1881 Rumanische Dichtungen, elaborată în colaborare cu Mite Kremnitz.

Când Eminescu a publicat prima poezie?

Mihai Eminescu a publicat prima sa poezie la vârsta de 16 ani. Poezia „De-aș avea” a apărut la data de 25 februarie 1866 în revista Familia. Iosif Vulcan, directorul revistei, a primit poezia cu bucurie și a schimbat semnătura poetului din Eminovici în Eminescu, potrivit Romania-Insider.

Un „student auditor extraordinar”

Mihai Eminescu a fost educat atât în România cât și în străinătate. Între anii 1860 și 1861 a studiat la  Ober-Gymnasium, gimnaziul german din Cernăuți. În 1869, Eminescu s-a înscris la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din Viena, fiind un „student auditor extraordinar” ceea ce a însemnat că nu a avut un anumit set de subiecte de studiat și nu a trebuit să participe la examene. Eminescu a rămas la Viena până în 1872, însă nu s-a specializat.

Nu s-a simțit pregătit pentru un doctorat la Berlin

Între 1872 și 1874, Mihai Eminescu a fost student la Berlin. Societatea Junimea îi oferea un ajutor financiar lunar pentru a-și elabora doctoratul la Berlin, un plan pe care însă nu l-a dus niciodată până la capăt, argumentând că nu era pregătit pentru așa ceva. Eminescu s-a înscris la Universitatea Humboldt din Berlin, acolo unde a studiat istorie, literature și politică.

Unde a lucrat Mihai Eminescu?

Mihai Eminescu a avut numeroase locuri de muncă. În 1867, Eminescu a fost angajat ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, actor și regizor român. Între 1877 și 1883, Eminescu a lucrat ca jurnalist pentru cotidianul Timpul, publicația Partidului Conservator.

Eminescu a fost și editorul-șef al ziarului între 1880 și 1881. Eminescu a contribuit cu articole și la alte publicații de la acea vreme, printre acestea numărându-se Albina, Familia, Federațiunea, Convorbiri literare și Curierul de Iași. În august 1874, Eminescu a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iași. Eminescu a mai lucrat ca profesor examinator și inspector școlar în Iași și Vaslui.

Influențe și curentul literar de care a aparținut Eminescu

Istoricii literari l-au asociat pe Eminescu cu romantismul. Eminescu este descris ca romantic târziu, care a apărut într-o perioadă în care literatura europeană trecea la modernism prin operele lui Charles Baudelaire și Stéphane Mallarmé. Studiile sale filosofice și operele lui Arthur Schopenhauer și Immanuel Kant au influențat în mod special operele lui Eminescu.

Capodopera lui Mihai Eminescu și o reușită unică pentru literatura română

Operele lui Mihai Eminescu variază de la teme precum natură, iubire, nostalgie până la comentariu social. Una dintre cele mai notabile opere este „Luceafărul”. Este considerată capodopera lui Eminescu și o reușită unică pentru literatura română. Alte opera cunoscute ar fi „Odă în metru antic” și „Scrisorile”. Acestea sunt și operele studiate cel mai multe în sistemul de învățământ din România. Eminescu a scris și fragmente dintr-un roman („Geniu Pustiu”) și nuvelele „Sărmanul Dionis”, „La aniversară”, „Cezara”, și „Făt-Frumos din lacrimă”. A fost, de asemenea, și traducător, fiind primul român care l-a tradus pe Immanuel Kant.

O poveste de dragoste cu sfârșit tragic

Povestea de dragoste dintre Mihai Eminescu și poeta Veronica Micle a fost cea mai imporantă a sa și a durat încă de la prima lor întâlnire, în 1872 la Viena, până la sfârșitul vieții celor doi. A început ca o prietenie pentru că Micle era căsătorită, însă apoi a devenit o relație tumultoasă. Nefiind capabilă să facă față decesului lui Eminescu, Micle s-a sinucis la mai puțin de două luni de la moartea poetului.

Cauza morții poetului Mihai Eminescu

Cauza morții lui Mihai Eminescu este neclară și mai multe versiuni continuă să circule, de la un atac tulburător până la o infecție sau eroare medicală și chiar intoxicație cu mercur. De-a lungul vieții sale, Eminescu a suferit mai multe episoade depresive, iar unele surse au spus chiar că ar fi existat un diagnostic de sifilis. Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889, în București, la vârsta de doar 39 de ani. Eminescu este îngropat la cimitirul Bellu, locul de veci pentru multe alte personalități semnificative ale României.

Manuscrisele lui Mihai Eminescu au fost incluse în 46 de volume. Criticul Titu Maiorescu le-a încredințat Academiei Române la începutul anului 1902. Traduceri ale operelor sale sunt valabile în mai multe limbi, precum engleză, franceză, germane, spaniolă, portugheză, italiană, arabă sau hindi. Există doar o ediție completă a operelor lui Eminescu, iar aceasta aparține istoricului literar român D. P. Perpessicius, scrie descopera.ro.