Trei astronauţi chinezi au încheiat joi, 16 septembrie curent, o misiune record de trei luni în spaţiu, unde au lucrat la staţia spaţială chineză Tiangong, aflată în construcţie. China a decis să îşi construiască propria staţie spaţială după ce Statele Unite au refuzat să îi permită să participe la Staţia Spaţială Internaţională.

Cei trei astronauţi au părăsit Terra în iunie la bordul vehiculului spaţial Shenzhou-12. Misiunea lor de 90 de zile este cea mai lungă desfăşurată vreodată în spaţiu de astronauţi chinezi, a anunţat agenţia oficială de ştiri chineză, fără a preciza când este aşteptată întoarcerea lor pe Pământ.

Potrivit Xinhua, vehiculul spaţial s-a desprins de staţia Tiangong la care fusese andocat timp de trei luni, la 08:56 ora Beijingului (00:56 GMT).

Shenzhou-12 este prima misiune chineză cu echipaj uman din ultimii aproape cinci ani şi reprezintă o chestiune de prestigiu pentru Partidul Comunist Chinez (PCC) care şi-a celebrat centenarul în acest an.

Numită în engleză CSS (de la ”Chinese Space Station” – Staţia Spaţială Chineză) şi în chineză Tiangong (”Palatul Ceresc”), staţia va avea, după finalizare, dimensiuni similare cu fosta staţie sovietică Mir (1986-2001). Durata sa de viaţă va fi de cel puţin 10 ani.

China a decis să îşi construiască propria staţie spaţială după ce Statele Unite au refuzat să îi permită să participe la Staţia Spaţială Internaţională. Staţia Spaţială Internaţională, care reuneşte Statele Unite, Rusia, Canada, Europa şi Japonia, urmează să iasă din uz în 2024, chiar dacă NASA a menţionat o posibilă prelungire după 2028.

#china #spatiu

Magnatul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, directorul companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat condiţiile de utilizare ale serviciului Starlink, după ce, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, viteza conexiunii sale a fost limitată timp de câteva zile, informează news.ro.

„Condiţiile de utilizare ale Starlink au rămas neschimbate: este vorba de un sistem civil, nu de un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiţii va duce la întreruperea serviciului”, a scris Musk într-un mesaj postat sâmbătă pe X.

El a adăugat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei, deoarece este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puţin pentru moment. Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuşi imediat”, a subliniat el într-un alt mesaj.

Deşi Elon Musk şi-a schimbat de mai multe ori poziţia cu privire la Ucraina de la invazia rusă a ţării în 2022, el a afirmat întotdeauna că orice problemă ţine de responsabilitatea guvernului american, şi nu a companiei sale, SpaceX.

Kievul se bazează pe sistemul de comunicaţii prin sateliţi civili Starlink, precum şi pe versiunea sa de nivel militar, Starshield, în eforturile sale de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti cu rachete şi drone.

Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a declarat sâmbătă că conexiunea sistemului Starlink era din nou „stabilă”, viteza Starlink/Starshield depăşind 400 Mbit/s. „Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h. Concret, aceasta înseamnă că aparatele militare ucrainene, în special dronele aeriene, îşi pierd conexiunea dacă depăşesc această viteză.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească. Casa Albă şi Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina. Aceste limitări au început după un moment de maximă tensiune între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.