DOC Cu ce avere a venit în Parlament noul deputat PAS și funcția pe care a deținut-o până în prezent

Noul deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Viorel Barda, mandatul căruia a fost validat astăzi de către Curtea Constituțională (CCM), fiind de profesie jurist, indica în declarația sa de avere și interese personale conturi bancare, apartament, câteva mașini și chiar donații generoase.

Viorel Barda este de profesie jurist și în prezent este șeful Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului (DGACG). În ultimii doi ani, acesta a indicat un salariu de 81 339 de lei, primiți de la DGACG. Acesta mai indică faptul că, păstrează pe un cont bancar 33 400 de euro, bani pe care spune că i-a primit drept donație.

Candidatul supleat mai indică un salariu al soției de aproape 96 de mii de lei, obținuți la o întreprindere individuală, 6 mii de lei indemnizație de la Primăria Grătiești, precum și 60 de mii de lei de la darea în chirie a unui spațiu.

La capitolul bunuri imobiliare, Barda declară un apartament dobândit în 1999, cu o suprafață de 34 de metri pătrați pe care l-ar fi cumpărat cu doar 5 mii de dolari.

Deputat scrie că deține și trei automobile fabricate în 2000, 2001 și 2005, procurate în 2011 (40 de mii de lei), 2009 (1000 de dolari) și 2014 (6 mii de euro).

#avere #deputat #PAS #Viorel Barda

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.