Astronauții par să treacă prin modificări biologice rapide, dar temporare, în timpul zborurilor spațiale. Mai mulți indicatori asociați îmbătrânirii se modifică semnificativ pe perioada șederii pe orbită, pentru ca apoi să revină spre normal la scurt timp după întoarcerea pe Pământ, relatează antena3.ro.

Un studiu recent, bazat pe analize de sânge prelevate de la un grup restrâns de membri ai echipajului în timpul unei misiuni scurte la bordul Stației Spațiale Internaționale, arată cât de rapid reacționează organismul uman la condițiile extreme din spațiu.

Aceste schimbări nu înseamnă că astronauții au îmbătrânit sau au devenit mai tineri permanent. Ele reflectă reacții de scurtă durată la un mediu stresant, urmate de o revenire odată cu restabilirea gravitației normale și a ritmurilor zilnice. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de studii care sugerează că mecanismele legate de îmbătrânire sunt mai flexibile decât se credea, mai ales în condiții fizice și de mediu extreme.

În studiul intitulat „Astronauții ca model uman de îmbătrânire: răspunsurile vârstei epigenetice la expunerea la spațiu”, cercetătorii au urmărit îndeaproape markerii biologici pe parcursul unei misiuni de nouă zile. Probe au fost recoltate înainte de lansare, în timpul zborului și după întoarcerea pe Pământ. Pe perioada petrecută în spațiu, mai mulți indicatori folosiți în mod obișnuit pentru a evalua îmbătrânirea au arătat o creștere temporară.

Acești indicatori au fost analizați cu ajutorul așa-numitelor „ceasuri epigenetice”, instrumente care estimează vârsta biologică pe baza modificărilor ADN-ului, nu a vârstei cronologice. Spre finalul misiunii, unele dintre aceste ceasuri indicau valori mai ridicate față de cele de dinaintea zborului. Deși diferențele au variat de la o persoană la alta, tendința generală a arătat apariția rapidă a unor semnale biologice asociate stresului și îmbătrânirii.

După întoarcerea astronauților, acești indicatori s-au modificat din nou. Într-un interval scurt, estimările vârstei biologice au revenit spre nivelurile inițiale și, în unele cazuri, au coborât temporar chiar sub valorile de bază. Cercetătorii pun o mare parte din aceste variații pe seama sistemului imunitar, cunoscut pentru reacțiile sale rapide la stres, lipsa somnului și perturbările de mediu. Deși nu toate schimbările pot fi explicate complet, viteza ajustării sugerează că efectele observate în spațiu sunt, în mare parte, reversibile.

Dincolo de aceste măsurători precise, concluzia mai amplă ține de capacitatea de adaptare a organismului. Zborul spațial expune corpul uman la microgravitație, radiații, izolare și dereglarea rutinelor zilnice. Chiar și o misiune scurtă pare suficientă pentru a destabiliza mai multe sisteme biologice. În același timp, revenirea pe Pământ arată cât de rapid se pot reechilibra aceste sisteme odată ce condițiile familiare sunt restabilite.

Cercetătorii subliniază că studiul nu trebuie interpretat ca o dovadă că zborurile spațiale accelerează îmbătrânirea în mod permanent. Analiza a inclus doar patru participanți, iar misiunile scurte sunt foarte diferite de șederile îndelungate în spațiu. Totuși, cercetarea oferă o oportunitate rară de a observa reacții biologice pe parcursul unor zile, nu al anilor, lucru dificil de realizat în condiții terestre.

La nivel general, rezultatele susțin ideea că îmbătrânirea este un proces dinamic, nu o traiectorie fixă. Modificările apărute în timpul zborului spațial par să fie stări tranzitorii, influențate de context și stres, nu un drum fără întoarcere. Odată ce presiunea dispare, organismul își ajustează din nou funcționarea.

În acest sens, astronauții nu au devenit nici mai bătrâni, nici mai tineri, ci au demonstrat cât de receptivă poate fi biologia umană. Spațiul a acționat ca o lentilă, amplificând pentru scurt timp procese care, pe Pământ, se desfășoară lent și discret. Odată îndepărtată această lentilă, multe dintre schimbări au început să se estompeze, lăsând în urmă mai degrabă întrebări decât concluzii definitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#astronauti #imbatranire

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare