Astronauții par să treacă prin modificări biologice rapide, dar temporare, în timpul zborurilor spațiale. Mai mulți indicatori asociați îmbătrânirii se modifică semnificativ pe perioada șederii pe orbită, pentru ca apoi să revină spre normal la scurt timp după întoarcerea pe Pământ, relatează antena3.ro.

Un studiu recent, bazat pe analize de sânge prelevate de la un grup restrâns de membri ai echipajului în timpul unei misiuni scurte la bordul Stației Spațiale Internaționale, arată cât de rapid reacționează organismul uman la condițiile extreme din spațiu.

Aceste schimbări nu înseamnă că astronauții au îmbătrânit sau au devenit mai tineri permanent. Ele reflectă reacții de scurtă durată la un mediu stresant, urmate de o revenire odată cu restabilirea gravitației normale și a ritmurilor zilnice. Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de studii care sugerează că mecanismele legate de îmbătrânire sunt mai flexibile decât se credea, mai ales în condiții fizice și de mediu extreme.

În studiul intitulat „Astronauții ca model uman de îmbătrânire: răspunsurile vârstei epigenetice la expunerea la spațiu”, cercetătorii au urmărit îndeaproape markerii biologici pe parcursul unei misiuni de nouă zile. Probe au fost recoltate înainte de lansare, în timpul zborului și după întoarcerea pe Pământ. Pe perioada petrecută în spațiu, mai mulți indicatori folosiți în mod obișnuit pentru a evalua îmbătrânirea au arătat o creștere temporară.

Acești indicatori au fost analizați cu ajutorul așa-numitelor „ceasuri epigenetice”, instrumente care estimează vârsta biologică pe baza modificărilor ADN-ului, nu a vârstei cronologice. Spre finalul misiunii, unele dintre aceste ceasuri indicau valori mai ridicate față de cele de dinaintea zborului. Deși diferențele au variat de la o persoană la alta, tendința generală a arătat apariția rapidă a unor semnale biologice asociate stresului și îmbătrânirii.

După întoarcerea astronauților, acești indicatori s-au modificat din nou. Într-un interval scurt, estimările vârstei biologice au revenit spre nivelurile inițiale și, în unele cazuri, au coborât temporar chiar sub valorile de bază. Cercetătorii pun o mare parte din aceste variații pe seama sistemului imunitar, cunoscut pentru reacțiile sale rapide la stres, lipsa somnului și perturbările de mediu. Deși nu toate schimbările pot fi explicate complet, viteza ajustării sugerează că efectele observate în spațiu sunt, în mare parte, reversibile.

Dincolo de aceste măsurători precise, concluzia mai amplă ține de capacitatea de adaptare a organismului. Zborul spațial expune corpul uman la microgravitație, radiații, izolare și dereglarea rutinelor zilnice. Chiar și o misiune scurtă pare suficientă pentru a destabiliza mai multe sisteme biologice. În același timp, revenirea pe Pământ arată cât de rapid se pot reechilibra aceste sisteme odată ce condițiile familiare sunt restabilite.

Cercetătorii subliniază că studiul nu trebuie interpretat ca o dovadă că zborurile spațiale accelerează îmbătrânirea în mod permanent. Analiza a inclus doar patru participanți, iar misiunile scurte sunt foarte diferite de șederile îndelungate în spațiu. Totuși, cercetarea oferă o oportunitate rară de a observa reacții biologice pe parcursul unor zile, nu al anilor, lucru dificil de realizat în condiții terestre.

La nivel general, rezultatele susțin ideea că îmbătrânirea este un proces dinamic, nu o traiectorie fixă. Modificările apărute în timpul zborului spațial par să fie stări tranzitorii, influențate de context și stres, nu un drum fără întoarcere. Odată ce presiunea dispare, organismul își ajustează din nou funcționarea.

În acest sens, astronauții nu au devenit nici mai bătrâni, nici mai tineri, ci au demonstrat cât de receptivă poate fi biologia umană. Spațiul a acționat ca o lentilă, amplificând pentru scurt timp procese care, pe Pământ, se desfășoară lent și discret. Odată îndepărtată această lentilă, multe dintre schimbări au început să se estompeze, lăsând în urmă mai degrabă întrebări decât concluzii definitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#astronauti #imbatranire

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.