Grupul criminal al oligarhului fugar Ilan Șor, potrivit deschide.md, continuă acțiunile contra președintelui Maia Sandu, încearcă să creeze aparența că este primit la Bruxelles și că în capitala Uniunii Europene ar exista nemulțumiri față de guvernarea PAS. Astfel, pe 19 decembrie, bașkanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, va întreprinde o vizită la Bruxelles, unde va susține o conferință de presă despre ”îngrijorările profunde față de acțiunile președintelui Maia Sandu și a partidului de guvernământ PAS”.

Totuși, Guțul nu are programată nicio întâlnire cu vreun oficial european, practic ducându-se la Bruxelles pentru a acuza actuala putere și a prezenta Găgăuzia ca pe un teritoriu al cărui structură etnică este diferită de restul R. Moldova. Evenimentul reprezintă o acțiune externă realizată cu sprijinul Rusiei, prin care se încearcă nu doar compromiterea președintelui Maia Sandu, ci și compromiterea parcursului European al R. Moldova, scriu jurnaliștii de la deschide.md.

Sursele deschide.md de la Bruxelles au informat că vizita Evgheniei Guțul va avea loc în baza unei invitații, expediate pe 6 decembrie de Centrul pentru Studiul Democrației Europene. Astfel, aceasta urmează să plece în capitala Belgiei cu o delegație formată din șeful Direcției generale relații externe a UTA Găgăuzia, Anastasia Ciolac, consilierul pentru politică externă al bașkanului, Maria Albot, și consilierul pentru relațiile cu autoritățile publice, Iurie Cuznețov.

Deși, potrivit deschide.md, se dorește crearea impresiei că această delegație reprezintă Găgăuzia, aceasta, de fapt, îl reprezintă pe oligarhul fugar Ilan Șor. Asta pentru că, cu excepția Anastasiei Ciolac, toți sunt membri ai grupului Șor.

Maria Albot gestionează activitatea Fondului ”Miron Shor”. În 2019, ea a ajuns deputat în Parlament, fiind a patra pe lista Partidului ”ȘOR” (scos în afara legii printr-o decizie a Curții Constituționale din 19 iunie), însă și-a depus mandatul câteva luni mai târziu, după ce Veaceslav Platon a dezvăluit că de partea juridică a furtului miliardului s-ar fi ocupat soțul ei, Sergiu Albot. Mai mult, Platon atunci declara că Maria Albot ar fi verişoara lui Ilan Şor. Ea a negat orice implicare în furtul bancar și a spus că nu este rudă cu Șor. Ulterior, ea a gestionat mașinăria mediatică a Partidului ”ȘOR”, fiind inclusă în octombrie 2023 pe lista sancțiunilor Canadei pentru ”eforturile continue de a destabiliza guvernarea aleasă în mod democratic a R. Moldova în favoarea Rusiei”.

Iurie Cuznețov este fost consilier al fracțiunii parlamentare a Partidului ”ȘOR”. La alegerile parlamentare din 2019, el a fost candidatul formațiunii lui Șor pe circumscripția uninominală nr. 31, Chișinău. La fel, cu excepția Anastasiei Ciolac, nimeni din delegația ”găgăuză” nu este domiciliat în autonomie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deschide.md amintește și interesele cui le reprezintă bașkanul Evghenia Guțul și grupul criminal din care face parte. După victoria sa în turul doi al alegerilor din Găgăuzia, Guțul a declarat că intenționează să deschidă reprezentanța autonomiei la Moscova.

„Suntem un partid pro-rus (Partidul ȘOR). Vrem să fim în continuare prieteni cu Federația Rusă, să fim prieteni cu alte țări” declara ea atunci, citată de TASS.

Ulterior, în luna august, Guțul a declarat pentru RIA Novosti că autoritățile centrale sabotează încercările Găgăuziei de a-și deschide reprezentanță la Moscova, deși știe că acțiunile sale sunt ilegale, întrucât Găgăuzia nu este subiect de drept internațional și nu-și poate deschide reprezentanță în alte state.

Cu privire la Centrul pentru Studiul Democrației Europene (CSDE), care a invitat-o pe Evghenia Guțul la Bruxelles, acesta se prezintă pe pagina sa oficială drept ”un centru independent pentru cercetare academică, concentrându-se pe aspecte diferite ale democrației moderne din Europa”. Totuși, ”activitatea de cercetare” a CSDE pare să fie inexistentă în ultimii patru ani. Asta pentru că, din 2019, pe site-ul centrului nu a mai fost plasat niciun ”Jurnal al Studiului Democrației Europene”.

Articolul integral poate fi citit pe Deschide.md.

#Evghenia Guțul #Maia Sandu #vizita Bruxelles

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.