NATO și-a exprimat solidaritatea cu Germania și Republica Cehă în legătură cu atacurile cibernetice efectuate de un grup de hackeri ruși și este gata să ia în considerare un răspuns coordonat la această amenințare. Acest lucru este menționat în declarația Consiliului Nord-Atlantic, publicată pe 3 mai, relatează European Pravda.

Aliații au recunoscut că Germania și Republica Cehă au acuzat grupul cibernetic APT28, care este sprijinit de Direcția principală de Informații a Statului Major General rus, pentru activitățile cibernetice rău intenționate în țările lor.

Membrii Alianței remarcă, de asemenea, cu îngrijorare că APT28 a vizat alte organizații guvernamentale naționale, operatori de infrastructură critică și alte asociații din cadrul Alianței, în special în Lituania, Polonia, Slovacia și Suedia.

„Activitatea cibernetică răuvoitoare care vizează Germania și Republica Cehă subliniază faptul că spațiul cibernetic este întotdeauna o chestiune de luptă. Actorii de amenințări cibernetice caută în mod persistent să destabilizeze Alianța”, se menționează în declarația NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aliații au remarcat hotărârea lor de a utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice pentru a se sprijini reciproc, inclusiv prin luarea în considerare a unui răspuns coordonat.

„Promovăm un spațiu cibernetic liber, deschis, pașnic și sigur. Facem apel la toate statele, inclusiv la Rusia, să își respecte obligațiile și angajamentele internaționale de respectare a dreptului internațional și să acționeze în cadrul unui comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, așa cum au afirmat toți membrii ONU”, se arată în declarație.

#atacuri cibernetice #Germania #NATO #Republica Ceha

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.