Procurorii au reîncadrat acțiunile de care este bănuit Rosian Vasiloi, fostul șef al Poliției de Frontieră, în dosarul atentatului de la Aeroport. Pe 21 mai 2026, s-a dispus schimbarea acuzării, fapta fiind calificată drept „lipsirea de viață din imprudență, săvârșită asupra a două persoane”.

„Pe parcursul procedurii, apărarea a contestat mai multe acte procesuale, iar unele aspecte au fost examinate inclusiv de instanțele de judecată și de Curtea Constituțională. În prezent, urmărirea penală continuă, însă anumite acțiuni procesuale depind de examinarea de către instanță a contestațiilor depuse de apărare împotriva unor acte din cauză. Procuratura Generală va continua să acționeze în limitele legii, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale ale tuturor părților”, a precizat pentru Realitatea purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, urmare a atentatului de la Aeroport în care au murit un agent de pază și un polițist de frontieră, Rosian Vasiloi a fost declarat bănuit, fiind acuzat de neglijență în serviciu. Fostului funcționar i s-a interzis atunci părăsirea țării.

Pe 30 iunie 2023, un cetățean străin anunțat în căutare a comis un atac la Aeroportul Internațional Chișinău, după ce nu i s-a autorizat intrarea în țară. Doi oameni au fost uciși, iar individul a fost rănit grav de către forțele de ordine și a murit la spital.

#Aeroport #atentat #banuit #omor #Rosian Vasiloi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.