Un produs cosmetic periculos a fost depistat pe piața din Republica Moldova. Spuma de ras „Gladcoff Aqua” conține o substanță inclusă în lista ingredientelor interzise în produsele cosmetice. Potrivit ANSP, produsul va fi retras din comerț, declarat necorespunzător și inutilizabil, iar persoanele care l-au cumpărat sunt îndemnate să îl returneze.

„La operatorul economic S.R.L. „Tarol-DD” a fost depistat un produs cosmetic neconform – spuma de ras „Gladcoff Aqua”, care conține aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (denumirea științifică: Butylphenyl Methylpropional – BMHCA), substanță inclusă în lista ingredientelor interzise în produsele cosmetice, conform Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1207 din 27.10.2016.

Ca urmare a acțiunilor de control efectuate, ANSP a dispus operatorului economic interzicerea plasării pe piață a produsului, retragerea imediată din comerț, rechemarea acestuia de la consumatori și declararea produsului ca necorespunzător și inutilizabil. Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă consumatorilor să nu utilizeze produsul identificat ca neconform și, în cazul în care l-au achiziționat, să îl returneze operatorului economic de la care a fost procurat”, transmite Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

BMHCA este o substanță cu efecte sensibilizante asupra pielii, poate provoca reacții alergice și prezintă risc de afectare a funcției reproductive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, instituția reamintește operatorilor economici din domeniul produselor cosmetice obligația de a respecta integral prevederile legale, inclusiv verificarea compoziției produselor, respectarea interdicțiilor privind substanțele neadmise și asigurarea notificării obligatorii înainte de plasarea pe piață, în vederea prevenirii riscurilor asupra sănătății publice.

#ANSP #spuma de ras #substanta periculoasa

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.