Chișinăuienii și oaspeții capitalei ar trebui să cunoască faptul că în perioada 6 – 7 august 2021 va fi suspendat traficul rutier în perimetrul sensului giratoriu de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt cu străzile Henri Coandă, Calea Ieșilor și str. Ion Creangă.

Totodată, pe data de 08 august 2021, în cadrul aceluiași perimetru al sensului giratoriu va fi suspendat total traficul rutier, informează Realitatea.md.

Măsura a fost luată în legătură cu executarea lucrărilor de asfaltare a carosabilului, în cadrul proiectului „Lucrări de reparație capitală a străzii Ion Creangă din municipiul Chișinău, cu reabilitarea rețelelor de apeduct și canalizare”.

Pe perioada efectuării lucrărilor menționate, circulația transportului public va fi organizată după cum urmează:

Troleibuze:

Ruta nr. 27 se suspendă.

Se deschide ruta suplimentară de troleibuz „S” (Parcul „La Izvor” – Universitatea de Medicină) cu următorul itinerar: tur – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor (restaurantul „Butoiaș”), retur – Calea Ieșilor, Piața Dimitrie Cantemir, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul, str. Mitropolit Dosoftei, str. Toma Ciorbă, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

Itinerarul rutei nr. 1 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. V. Belinski, str. I. Creangă, str. Constituției, str. Tudor Vladimirescu; în direcția spre centrul urbei – de pe str. I. Creangă pe străzile V. Belinski, Vasile Lupu, Constantin Stere. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutelor nr. 5 și nr. 8 se scurtează până la Universitatea de Medicină, după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu – Bodoni, str. București, str. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutelor nr. 21 și nr. 23 se scurtează până la str. Columna, după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Mihai Viteazul, pe str. Columna, str. Henri Coandă; în direcția spre sectorul Ciocana – de pe str. Henri Coandă pe str. Mitropolit Dosoftei, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 22 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. V. Belinski, str. I. Creangă, și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. I. Creangă pe străzile V. Belinski, Vasile Lupu, Constantin Stere, Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 38 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani de pe str. Mihai Viteazul pe str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. V. Belinski, str. Ion Creangă, str. Alba-Iulia, str. Ion Pelivan, str. Nicolae Costin și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Nicolae Costin pe str. Ion Pelivan, str. Alba-Iulia, str. I. Creangă, str. V. Belinski și în continuare pe traseul stabilit.

AUTOBUZE:

Itinerarul rutei nr. 9 se modifică după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Mitropolit Dosoftei, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 11 se scurtează până la Piaţa Unirii Principatelor.

Itinerarul rutei nr. 26 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Serghei Lazo, str. București, str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Vissarion Belinski, str. Ion Creangă, str. Alba-Iulia; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Alba-Iulia pe str. Ion Creangă, str. Vissarion Belinski, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

MICROBUZE:

Itinerarul rutelor nr. 101 și nr. 125 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. București pe str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Constituției, Piața Unirii Principatelor și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Ion Creangă pe str. Constituției, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 103 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Columna pe str. Mihai Viteazul, str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Vissarion Belinski, str. Ion Creangă, str. Alba-Iulia, str. Ion Pelivan, str. Nicolae Costin și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Nicolae Costin pe str. Ion Pelivan, str. Alba-Iulia, str. Ion Creangă, str. Vissarion Belinski, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. 31 August 1989 și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 121 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Mihai Viteazul pe str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Vissarion Belinski, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Ion Creangă pe str. Vissarion Belinski, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutelor nr. 123 și nr. 171 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Mihai Viteazul pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe Calea Ieșilor pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 124 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Alexei Șciusev pe str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Eugen Coca, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Ion Pelivan pe str. Alba-Iulia, str. Ion Creangă, str. Eugen Coca, str. Vasile Lupu și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 174 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Columna pe str. Mihai Viteazul, str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Eugen Coca, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe str. Ion Creangă pe str. Eugen Coca, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Pe data de 08.08.2021

TROLEIBUZE:

Ruta de troleibuz nr. 27 se suspendă.

Se deschide ruta suplimentară de troleibuz „S” (Parcul „La izvor” – Piața Dimitrie Cantemir) cu următorul itinerar: tur – Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor (restaurantul „Butoiaș”), retur – Calea Ieșilor, Piața Dimitrie Cantemir.

Itinerarul rutelor nr. 5 și nr. 8 se scurtează până la Universitatea de Medicină cu următorul itinerar: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu – Bodoni, str. București, str. Alexei Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr. 34 se scurtează până la Piața Dimitrie Cantemir.

AUTOBUZE:

Itinerarul rutei nr. 11 se scurtează până la Piaţa Unirii Principatelor.

Itinerarul rutei nr. 16 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Mihai Viteazul pe str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Vissarion Belinski, str. Ion Creangă, str. Alba-Iulia, șos. Balcani și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe șos. Balcani pe str. Liviu Deleanu, str. Alba-Iulia, str. Ion Creangă, str. Vissarion Belinski, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Itinerarul rutei nr.46 se scurtează până la Piața Dimitrie Cantemir.

MICROBUZE:

Itinerarul rutelor nr. 123 și nr. 171 se modifică după cum urmează: în direcția sectorului Buiucani – de pe str. Mihai Viteazul pe str. Alexei Șciusev, str. Constantin Stere, str. Vasile Lupu, str. Eugen Coca, str. Milano, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre centrul urbei – de pe Calea Ieșilor pe str. Milano, str. Eugen Coca, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit.

Serviciile municipale de profil solicită înțelegere și scuze din partea cetățenilor pentru incomoditățile create.

Conducătorii auto care traversează cartierele unde este anunțată suspendare de trafic rutier sunt îndemnaţi să ocolească zona respectivă.

#autobuze #Chisinau #trafic suspendat #troleibuze

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.