Cetățenii Republicii Moldova care nu dețin cetățenie a Uniunii Europene sunt vizați direct de Sistemul european de intrare/ieșire (EES), aflat deja în vigoare în întregul spațiu Schengen, inclusiv în Bulgaria, unde este implementat treptat la punctele de control la frontieră.

Anunțul a fost făcut de ministrul de interne în exercițiu al Bulgariei, Daniel Mitov, care a precizat că EES se aplică tuturor cetățenilor din afara UE. Sistemul va înregistra intrările și ieșirile acestora din spațiul Schengen și va monitoriza respectarea perioadei legale de ședere – maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

La prima intrare în spațiul Schengen, cetățenilor din state terțe, inclusiv moldovenilor fără cetățenie UE, le vor fi colectate date biografice și biometrice, precum fotografia facială și amprentele digitale. La intrările ulterioare, verificarea se va face doar prin recunoaștere facială.

Autoritățile bulgare dau asigurări că nu există riscuri privind securitatea datelor, întrucât sistemul EES nu este conectat la internet, iar informațiile sunt stocate și protejate conform legislației naționale și a Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful Poliției de Frontieră din Bulgaria, comisarul-șef Anton Zlatanov, a declarat că în prima etapă vor fi înregistrate aproximativ 10% dintre persoanele vizate, urmând ca procesul să ajungă treptat la 100% până la sfârșitul verii. El a avertizat că, în perioada inițială, sunt posibile cozi și întârzieri la frontieră, mai ales pentru cei care intră pentru prima dată în spațiul Schengen.

Sistemul european de intrare/ieșire este utilizat de statele membre ale Uniunii Europene începând cu data de 12 octombrie 2025.

#EES #UE #verificare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.