Au nimerit în lista „băieților răi”. Pe cine NU va felicita Vladimir Putin de Revelion

Putin nu-i va felicita cu ocazia noului an pe Joe Biden, Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz. Despre acest lucru a anunţat Dmitri Peskov vineri, 30 decembrie, notează TASS. În schimb, liderul de la Kremlin le-ar fi transmis urări „călduroase” mai multor lideri loiali Moscovei.

„Aceşti omologi nu ne trimit nicio urare. De fapt, nu avem niciun contact cu ei. Şi, având în vedere actele inamicale pe care le întreprind în permanenţă, preşedintele nu le va trimite urări”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a trimis deja urări privind mai multor lideri mai apropiaţi de Kremlin, scrie Agerpres.

Într-o listă publicată vineri de preşedinţia rusă se arată că Vladimir Putin i-a felicitat pe preşedinţele chinez Xi Jinping, liderul turc Recep Tayyip Erdogan, președintele sirian Bashar al-Assad, liderul din Venezuela Nicolas Maduro, precum şi pe premierul indian Narendra Modi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful de la Kremlin l-a „felicitat călduros” pe Erdogan cu ocazia venirii noului an, adăugând că „relațiile reciproc benefice” dintre cele două state se dezvoltă „foarte dinamic”.

Potrivit unui comunicat citat de The Guardian, Putin i-a felicitat și pe liderii din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bolivia, Brazilia, Ungaria, Vietnam, Cuba, Nicaragua, Serbia, precum și liderii din regiunile georgiene Oseția de Sud și Abhazia, cele două nefiind recunoscute ca state suverane de majoritatea țărilor membre ONU.

Felicitări din partea lui Putin ar fi primit și unii foști lideri occidentali, precum Silvio Berlusconi şi Gerhard Schroder.

#revelion #razboi #felicitare #Vladimir Putin #Joe Biden

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.