Șapte persoane, inclusiv patru funcționari publici, unul dintre ei fiind director adjunct al Agenții Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne (ARM) și trei reprezentanți ai unei companii, au ajuns pe banca acuzațilo. Acestea sunt învinuite de prejudicierea statului cu cca 4 milioane de lei.

În anul 2023, Agenția Rezerve Materiale a organizat o licitație pentru achiziționarea unui tip de material metalic în valoare de aproximativ 3,2 milioane de lei. La licitație au participat mai multe companii, iar inițial, o companie a fost desemnată câștigătoare. O altă companie participantă a contestat această decizie, susținând că oferta câștigătoarei nu îndeplinea cerințele tehnice. Ulterior, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a acceptat plângerea și a anulat decizia inițială, permițând contestatarului să câștige licitația.

„În perioada 14-19 septembrie 2023, cei patru funcționari publici din cadrul Agenției Rezerve Materiale, de comun acord cu cei trei reprezentanți ai companiei câștigătoare, au mers la depozitul acesteia pentru a verifica materialele. Fără a se asigura că agentul economic avea în stoc materialele necesare conform specificațiilor tehnice pentru tabla profilată, aceștia au efectuat doar o inspecție formală a spațiului de depozitare. Cu toate acestea, au desemnat oficial acea companie ca furnizor pentru achiziția materialului, deși știau cu certitudine că agentul economic menționat nu deține în stoc marfa conform specificațiilor tehnice stabilite”.

Pe 2 octombrie 2023, directorul Agenției Rezerve Materiale, fiind indus în eroare de cei patru subalterni, a semnat un contract cu compania câștigătoare pentru achiziționarea a 25.000 m2 de material, în valoare de 3.712.500 lei. Materialele livrate, însă, nu respectau cerințele tehnice stabilite în contract, cum ar fi grosimea sau cantitatea de zinc. La 29 noiembrie 2023, inculpații au semnat un document care atesta primirea materialelor, deși acestea nu respectau specificațiile tehnice. Acest lucru a permis companiei furnizoare să încaseze suma contractului, cauzând astfel un prejudiciu statului în valoare de 3.712.500 lei”, se arată în comunicatul emis de Centrul Național Anticorupție (CNA).

Bănuiții nu și-au recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 750 000 la 1 000 000 lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Totodată a fost aplicat sechestru asupra bunurilor deținute de către învinuiți.

Agenția Rezerve Materiale a Ministerului Afacerilor Interne, a fost recunoscută în calitate de parte vătămată, fiind înaintată o acțiune civilă cu suportul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a CNA.

#banca acuzatiilor #CNA #persoane #prejudicierea statului

Americanii s-au îndrăgostit de „maxxing”, iar Dictionary.com l-a ales cuvântul anului 2026. Termenul vine de la „maximising” (a maximiza). Potrivit Dictionary.com, el „poate fi folosit singur sau adăugat la finalul oricărui cuvânt, pentru a arăta că faci ceva la maximum sau că îl îmbunătățești cât de mult poți”, scrie BBC.

Este o schimbare mare față de acum doi ani, când site-ul a ales cuvântul „demure” (discret, modest), după ce a analizat rețelele sociale, știrile și căutările din SUA. Anul trecut, cuvântul ales a fost „67”.

„Maxxing arată o cultură tot mai preocupată să scoată maximum din orice”, a spus Steve Johnson, directorul departamentului de lexicografie al Dictionary Media Group.

Dictionary.com a constatat că, în august 2026, termenul „maxxing” a apărut în mediul online de aproape 19 ori mai des decât în medie, pe lună, în 2025. Pe lista finală s-au mai aflat „affordability” (prețuri accesibile), „data centre” (centru de date), „odyssey” (odisee) și „unc”, prescurtarea de la „uncle” (unchi).

Pe rețelele sociale, mulți tineri sub 30 de ani din Generația Z și cei mai mici decât ei postează des despre cum fac „maxxing”, încercând să atingă perfecțiunea în tot felul de domenii.

Influencerii de fitness și sănătate vorbesc despre „proteinmaxxing” (cât mai multe proteine) și „fibermaxxing” (cât mai multe fibre). Cei care vor să doarmă cât mai bine spun că fac „sleepmaxxing”.

Influencerul Clavicular a strâns mii de urmăritori arătând cum face „looksmaxxing” extrem, adică încearcă să arate cât mai bine după un set de reguli stricte, mai ales în privința maxilarului, a ochilor și a corpului.