O platformă de acces la servicii juridice pentru persoanele cu dizabilități de văz și auz, o soluție IT prin intermediul căreia adolescenții vor putea învăța despre fenomenul bullying-ului și raporta cazurile de acest fel, precum și un motor optimizat de căutare a practicilor judiciare, sunt prototipurile câștigătoare în cadrul „Hackjustice: An Access to Justice Hackathon”.

La competiție au participat 40 de tineri și tinere specializați/-te pe domeniile justiției și IT care au elaborat, timp de două săptămâni, soluții inovative pentru îmbunătățirea accesului la justiție, în special pentru bărbații și femeile din grupurile vulnerabile și marginalizate.

Competiția a fost organizată de A.O INVENTO, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD), cu suportul financiar al Suediei.

Mai mulți experți în justiție și în domeniul IT au ghidat participanții pe parcursul celor două săptămâni, astfel ca aceștia să dezvolte și să prezinte soluțiile identificate. Astfel, la cea de-a doua etapă a competiției, Hackathon, echipele au reușit să materializeze conceptele în prototipuri.

În rezultatul jurizării, locul I a revenit echipei „Assist Access” formată din Inga Cazacu, Victoria Secu, Iuliana Cozma, Petru Tofan și experții Inga Furtună și Vasile Banari, care au dezvoltat o platformă de acces la servicii juridice pentru persoanele cu deficiențe de auz și văz. Platforma va avea o componentă de redirecționare automatizată a beneficiarului către instituția de resort relevantă pentru soluționarea problemei cu care se confruntă solicitantul.

„Platforma are mai multe avantaje. În primul rând, ea poate fi utilizată în mod independent, fără să fie necesar suportul din partea unei persoane de sprijin. Ea are un design prietenos și ușor de utilizat. Un alt avantaj este că această platformă poate fi replicată și pe paginile oficiale ale autorităților, instituțiilor responsabile de respectarea drepturilor omului și asigură o conexiune directă cu instituțiile de drept”, a menționat Inga Cazacu, membră a echipei câștigătoare, „Assist Access”.

Locul II a revenit echipei „Prietenii copiilor”, formată din Victoria Mereuță, Victoria Butușanu, Marcel Vlasenco, Nicolae Ursu și Valentina Cliucinicov, care au lucrat la dezvoltarea unei platforme de învățare prin jocuri educative, pentru tineri (12-14 ani), cu privire la fenomenul bullying-ului, drepturi și obligații, discriminare.

Pe locul III s-a clasat echipa „Deep Legal Robot” formată din Constantin Copăceanu și Bolocan Alexandru, alături de experții Alexei Ghertescu, Dan Nicoară și Natalia Mardari-Grebencea, care au propus crearea unui motor optimizat de căutare a practicilor judiciare în bază de cuvinte-cheie, care va putea fi utilizat de avocați, precum și de alți participanți în procesele judiciare.

Cele trei echipe câștigătoare au obținut premii sub formă de certificate pentru echipament tehnic: locul I – 2000 USD, locul II – 1500 USD, locul III – 1000 USD.

În perioada următoare, vor fi inițiate discuții cu instituțiile de stat în domeniul justiției pentru a identifica parteneriate pentru implementarea soluțiilor câștigătoare ale „Hackjustice: An Access to Justice Hackathon”.

#institutii #justitie #persoane cu dizabilități

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.