Pe 3 decembrie au avut loc audieri privind raportul Curții de Conturi la Teleradio Moldova în Comisia parlamentară mass-media. Ulterior, documentul ar urma să fie dezbătut și în plenul Parlamentului.

Între timp, jurnalistul Mircea Surdu a publicat pe rețelele de socializare imaginea cu un document transmis la Procuratura Generală. Din fotografie nu este clar ce conține acesta, însă pe ștampila aplicată de instituție este indicată data de 17.11.2025.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a confirmat pentru Realitatea că există un astfel de demers, plângerea fiind pe numele șefului TRM Vlad Țurcanu. Adresarea urmează să fie examinată conform reglementărilor în vigoare, au precizat funcționarii din cadrul instituției.

Din mesajul publicat de Surdu se lasă de înțeles că subiectele menționate în adresarea către Procuratură sunt presupusa utilizare a banilor instituției în scopuri personale de către Vlad Țurcanu, angajarea unor „suflete moarte”, achitarea din contul companiei a deplasărilor la Eurovision pentru membrii familiei sale și semnarea unui contract care prevede achitarea a 1,5 milioane de lei în cazul demisiei înainte de expirarea mandatului.

Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi privind activitatea financiară a TRM pentru anii 2023–2024, compania ar fi admis nereguli majore în gestionarea fondurilor publice. Compania a cheltuit 21,5 milioane de lei peste limita aprobată și există suspiciuni de conflict de interese între conducerea executivă și organul de supraveghere.

Documentul mai arată că Teleradio-Moldova a încheiat un contract cu Vlad Țurcanu, prin care TRM s-a obligat să-i achite 364.000 de lei la finalul mandatului și până la 1,5 milioane de lei dacă mandatul îi va înceta mai devreme.

Președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a declarat că toate recomandările Curții de Conturi vor fi examinate și puse în aplicare, iar conducerea companiei va fi audiată public în Parlament. Informațiile despre audieri au fost confirmate și de speakerul Igor Grosu.

Vlad Țurcanu susținea anterior că prevederile din contract, care au devenit subiect de scandal, reprezintă o măsură asiguratorie pentru cazul în care demiterea sa ar fi intervenit înainte de finalul mandatului de 7 ani, iar compensațiile au fost stabilite conform legii și în colaborare cu Consiliul de Supraveghere al TRM.

Ulterior, Țurcanu a spus că este vorba despre un atac concentrat asupra TRM și a promis să se prezinte la audieri în Parlament, pentru a răspunde la întrebările pe care le au după publicarea raportului Curții de Conturi.

#audieri #audit #parlament #TRM #Vlad Turcanu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.