Audierile parlamentare privind asasinatul de pe str. Kiev: Biroul de Migrație, vinovat că victima se afla în Moldova?

Responsabilii de la Biroul de Migrație și Azil ar fi vinovați de faptul că bărbatul din Turcia, căutat de Interpol și asasinat pe str. Kiev din Capitală s-a aflat o perioadă îndelungată pe teritoriul Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de Lilian Carp, după audierile parlamentare privind omorul lui.

Carp a menționat că legislația prevede faptul că, dacă persoana solicitantă de azil prezintă risc, procedura în privința ei se accelerează. Conform președintelui Comisiei parlamentare securitate, apărare și ordine publică, funcționarii vor fi cercetați și se vor derula anchete interne, pentru a stabili circumstanțele în care s-a permis aflarea cetățeanului tur o perioadă îndelungată pe teritoriul țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Lilian Carp, bărbatul turc a ajuns în țara noastră pe 22 mai 2024, două zile mai târziu au parvenit informații despre faptul că este căutat de autoritățile britanice, apoi a fost reținut și plasat în penitenciar.

Pe 30 mai 2022, individul a solicitat azilul în Republica Moldova. Serviciul de Informații și Securitate a respins cererea, pentru că persoana era considerată periculoasă și urma să fie extrădată, însă responsabilii de la Direcția de Azil au emis un act „defavorabil respingerii cererii de azil”.

#audieri parlamentare #asasinat #Lilian Carp #cetatean turc #Chisinau

Autoritățile ruse „au comis încălcări și crime suplimentare în timpul acestor detenții prelungite”, scrie Disinfo.md cu referire la raportul Organizației Națiunilor Unite (ONU).

„Multe dintre victime au fost dispărute luni sau ani de zile, iar unii au murit în captivitate”. În plus, autoritățile au eșuat sistematic în a oferi informații despre locul în care se aflau deținuții.

Rusia a acționat cu intenția de a îndepărta persoanele dispărute „de protecția legii”, se mai arată în document..

Prizonierii de război au fost, de asemenea, supuși torturii și au fost victime ale disparițiilor forțate. Rusia „a utilizat sistematic tortura împotriva anumitor categorii de deținuți pentru a obține informații, pentru a forța mărturii și pentru a intimida”, se concluzionează în anchetă.

Cele mai brutale forme de tortură au fost folosite în timpul interogatoriilor, dar autoritățile ruse au „folosit sistematic violența sexuală ca formă de tortură împotriva deținuților bărbați”.

Comisia a studiat, de asemenea, un număr tot mai mare de incidente în care trupele ruse au ucis sau rănit soldați ucraineni capturați sau care s-au predat, ceea ce constituie o crimă de război.

„Mărturiile soldaților care au dezertat din armata rusă indică faptul că există o politică de a nu lua prizonieri, ci de a-i ucide în schimb”, se menționează în raport.

Ambele părți au comis crime de război prin uciderea sau rănirea soldaților răniți cu ajutorul dronelor, adaugă raportul.

Ancheta detaliază și încălcări ale dreptului internațional comise de autoritățile ucrainene împotriva persoanelor acuzate de colaborare.