Austria ia în calcul renunțarea la neutralitatea sa tradițională și o posibilă aderare la NATO, a declarat ministrul de Externe, Beate Meinl-Reisinger, într-un interviu pentru publicația Die Welt. Oficialul susține că actualul context internațional, marcat de agresivitatea tot mai accentuată a Rusiei, impune o dezbatere deschisă privind securitatea națională a țării.

„Neutralitatea nu mai oferă o garanție reală de securitate pentru Austria”, a declarat Meinl-Reisinger, adăugând că țara sa trebuie să investească mai mult în propriile capacități de apărare și să consolideze parteneriatele internaționale.

Totodată, ea a mai subliniat că discuția despre o eventuală aderare la Alianța Nord-Atlantică „nu mai poate fi evitată”. Declarațiile vin în urma unei sugestii lansate de Emil Brix, directorul Academiei Diplomatice din Viena, care a cerut o analiză serioasă privind oportunitatea intrării Austriei în NATO, scrie Ziua.md.

Deși majoritatea parlamentară și opinia publică austriacă rămân deocamdată reticente față de ideea aderării, ministrul a cerut cetățenilor să nu evite dezbaterea, amintind că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 1995, Austria a depășit deja concepția clasică a neutralității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Austria participă în prezent la numeroase misiuni de menținere a păcii sub egida UE și contribuie financiar, militar și politic la politica comună de securitate și apărare europeană, a mai subliniat Meinl-Reisinger.

#aderare #Austria #NATO

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.