Cancelarul austriac Sebastian Kurz, a declarat ieri că se opune noilor sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda tensiunilor crescânde dintre Occident și Moscova. Acest lucru vine în contextul în care, la începutul acestei luni, Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat solidaritatea față de Statele Unite, care au lovit Rusia cu cele mai dure sancțiuni din ultimii trei ani, drept răspuns pentru interferențele sale electorale și atacurile cibernetice agresive.

În martie, administrația Biden a extins, de asemenea, restricțiile de export către Rusia drept o măsură punitivă în cazul otrăvirii criticului de la Kremlin, Alexei Navalnîi.

„Sunt împotriva sancțiunilor suplimentare ca scop în sine”, a spus Kurz într-un interviu acordat cotidianului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung. „Este necesară descalarea. Este dificil, dar agravarea constantă nu este calea pe care vrem să o urmăm”, a adăugat el.

Sebastian Kurz a pledat pentru îmbunătățirea legăturilor UE cu Rusia încă de când a preluat puterea la sfârșitul anului 2017.

„Sancțiunile deja impuse de UE au fost corecte, dar este, la fel de important să ne bazăm și pe dialog. Realizarea păcii pe continentul nostru nu va fi posibilă, decât împreună cu Rusia”, a spus Kurz.

UE a aplicat sancțiuni Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014, legăturile dintre Rusia și UE suferind și mai mult în această lună, în contextul în care Republica Cehă a acuzat serviciile secrete ruse că s-ar fi implicat într-o explozie de la un depozit de arme din 2014 și a expulzat 18 diplomați de la Praga.

Într-un scenariu similar, SUA, învinuind Rusia că ar fi orchestrat masiva operațiune cibernetică SolarWinds și ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din 2020, a expulzat și ea 10 diplomați ruși și a sancționat 40 de entități și persoane.

La rândul ei, Rusia a ripostat prin expulzarea a 10 diplomați americani, înscrierea pe lista neagră a actualilor și foștilor oficiali, precum și limitarea numărului de cetățeni ruși autorizați să lucreze la Ambasada SUA la Moscova, iar în cazul Cehiei, autoritățile ruse au expulzat 20 diplomați, oferindu-le 24 ore pentru a părăsi țara.

#Austria #Cehia #Rusia #sanctiuni #Sebastian Kurz #tensiuni diplomatice #UE-Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.