Cehia reduce numărul diplomaților ruși din Ambasada Rusiei la Praga la numărul diplomaților cehi de la Moscova. Potrivit Ministerului ceh de Externe, personalul Ambasadei Rusiei este format din 27 de diplomați și 67 de angajați ai personalului tehnic, iar personalul Ambasadei Cehiei la Moscova este format din cinci diplomați și 19 angajați tehnici.

„Limităm numărul diplomaților din misiunea diplomatică rusă de la Praga în conformitate cu starea ambasadei noastre de la Moscova. Această decizie intră în vigoare astăzi. Partea rusă a primit un termen limită pentru rechemarea cetățenilor săi până la sfârșitul lunii mai”, a declarat Kulganek.

Guvernul ceh a declarat anterior că personalul Ambasadei Republicii la Moscova este mult mai mic decât misiunea diplomatică rusă de la Praga.

De partea cealaltă, Rudolf Rindrak, directorul departamentului internațional al administrației prezidențiale, a declarat că, numărul angajaților cehi din Rusia la un loc cu membrii reprezentanțelor culturale cehe, depășește 50 de persoane.

Realitatea.md amintește că Senatul ceh a sprijinit, de asemenea, expulzarea până în prezent a 18 cadre ale ambasadei ruse identificate ca ofițeri ai serviciilor secrete rusești. Serviciile secrete cehe au depistat că diplomaţii ruşi desfăşurau activităţi de spionaj pe teritoriul Cehiei.

Potrivit Guvernului Cehiei, diplomaţii expulzaţi colaborau cu Serviciul rus de Informaţii Militare (GRU). Conform informațiilor, Serviciul rus de Informaţii Militare (GRU) a fost implicat în exploziile produse în anul 2014 la două depozite de muniţie din localitatea Vrbětice, un incident soldat cu doi morţi.

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.