Autorităţile de la Veneţia vor dubla taxa de intrare pentru turişti la 10 euro în 2025, în ciuda datelor care sugerează că măsura nu a reuşit să reducă numărul de vizitatori în timpul perioadei sale de probă din 2024.

Taxa iniţială de 5 euro a fost pusă în aplicare pentru a reduce turismul excesiv într-un oraş care a devenit cunoscut pentru acest lucru. Taxa a fost aplicată în 29 de zile selectate între aprilie şi iulie 2024, toate coincidând cu Bienala de la Veneţia, care aduce în oraş un număr mare de vizitatori internaţionali din lumea artei la fiecare doi ani. Conform datelor colectate de oficialii oraşului, s-a înregistrat o creştere medie de 7.000 de vizitatori în aceste zile în comparaţie cu aceleaşi date cu un an înainte, în 2023. Veneţia, care are aproximativ 50.000 de locuitori, atrage zilnic aproximativ 40.000 de turişti.

În 2025, planul va fi extins astfel încât să se aplice turiştilor care intră în oraş în 54 de zile. Aceste zile includ weekendurile, sărbătorile legale şi perioadele de vârf de călătorie dintre 18 aprilie şi sfârşitul lunii iulie. Vizitatorii care fac rezervări cu mai puţin de patru zile în avans vor plăti taxa de 10 euro, care se aplică turiştilor de o zi cu vârsta peste 14 ani care intră în centrul istoric al Veneţiei între orele 8:30 şi 16:00. Scutirile rămân în vigoare pentru rezidenţii veneţieni, oaspeţii hotelurilor, studenţi, lucrători şi alţii.

Într-o declaraţie pentru The Art Newspaper, Jan Van Der Borg, profesor de economie a turismului la Universitatea Ca’ Foscari, a criticat structura taxei, despre care a spus că ar fi ineficientă pentru a limita aglomeraţia în creştere din Veneţia. „Biletul va creşte veniturile municipalităţii, dar nu va afecta fluxurile turistice”, a declarat Van Der Borg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii italieni care supraveghează planurile de protejare a Veneţiei au continuat să apere sistemul, susţinând că acesta le-a permis să colecteze informaţii valoroase despre turiştii care intră în oraş, a cărui existenţă devine din ce în ce mai precară.

#taxe noi #turism #Venetia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.