În anul 2024, au fost depuse 3363 de cereri de schimbare a numelui și/sau a prenumelui, dintre care 3101 cereri au fost aprobate. Unsprezece cereri au fost respinse. Alte 251 sunt în proces de examinare, precizează Agenția Servicii Publice.

Potrivit ASP, cele mai frecvente motive invocate de persoanele care solicită schimbarea numelui este dorința femeilor de a purta numele soțului, dacă nu a optat pentru schimbarea numelui la data înregistrării căsătoriei, sau dorința de a reveni la numele de familie avut anterior înregistrării unei căsătorii, dacă nu s-a făcut acest lucru la înregistrarea divorțului.

„Alte motive țin de dorința de a purta prenumele cu care a fost botezat sau de a purta numele persoanei care a participat la creșterea și educația copilului (părintele vitreg), dar nu îl poate dobândi prin filiație, sau de dorința de a purta numele de familie al unuia din ascendenții solicitantului (bunici)”, se arată într-un comunicat de presă.

ASP precizează că se refuză schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui în cazul persoanelor care au antecedente penale nesoluționate.

La fel, este refuzată înregistrarea unui nou nume la solicitarea persoanei de a-și translitera numele de familie și/sau prenumele cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine. De exemplu, solicitarea de a schimba numele de familie din Cojocaru în Kozhokaru.

La fel, va fi respinsă solicitarea de a purta numele de familie al fostului soț, în condițiile în care o persoană, la înregistrarea divorțului, a solicitat revenirea la numele purtat anterior înregistrării căsătoriei.

Numele de familie se dobândește prin efectul filiației și se modifică drept urmare a schimbării stării civile a persoanei, ca rezultat al înregistrării unei căsătorii sau divorțului, precum și la cererea unei persoane, în condițiile legii. Schimbarea numelui şi/sau prenumelui este strict reglementată prin mai multe prevederi legale, motiv pentru care nu poate fi apreciat drept un drept absolut și necondiționat al persoanei fizice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#identitate #nume #prenume #schimbare

Un fost consilier al expertului în boli infecţioase Anthony Fauci a pledat vinovat pentru complot în scopul eludării legislaţiei privind accesul la documente publice şi al ascunderii unor acte guvernamentale referitoare la finanţarea cercetării prin granturi şi la pandemia de COVID-19, transmite Reuters.

David Morens, care a lucrat sub conducerea lui Fauci ca oficial de rang înalt în cadrul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) în timpul pandemiei, a recunoscut acuzaţia de complot în cadrul unei audieri la tribunalul federal din Greenbelt, Maryland.

În vârstă de 78 de ani, acesta fusese pus sub acuzare în aprilie pentru fapte legate de ceea ce procurorii au descris drept o stratagemă de a zădărnici solicitările de acces la documente publice primite de agenţie începând cu aprilie 2020, vizând granturi de cercetare pentru COVID-19.

El riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare la pronunţarea sentinţei, programată pentru 12 noiembrie, scrie News.ro.

„Prin pledoaria de vinovăţie de astăzi, dr. Morens şi-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale şi va continua să facă acest lucru”, a declarat avocatul său, Timothy Belevetz, într-un comunicat.

Recunoaşterea vinovăţiei a avut loc după ce Fauci – care a condus NIAID timp de 38 de ani şi a devenit figura centrală a răspunsului SUA la pandemie – a compărut luna trecută în faţa unei comisii a Senatului. El şi-a invocat în repetate rânduri dreptul de a nu se autoincrimina, acuzându-l totodată pe senatorul republican Rand Paul, un adversar de lungă durată din Kentucky, că duce o campanie „iraţională” pentru a-l vedea închis.

Originile COVID-19 rămân neelucidate. În 2023, FBI a afirmat că o scurgere dintr-un laborator din Wuhan a provocat probabil pandemia, o ipoteză pe care China a calificat-o drept lipsită de „orice credibilitate”.

CIA a declarat în ianuarie 2025 că o scurgere de laborator este probabilă, dar cu un „grad scăzut de certitudine”, în timp ce alte patru agenţii de informaţii americane şi Consiliul Naţional de Informaţii consideră că virusul a apărut cel mai probabil prin transmitere naturală de la un animal.

Procurorii au precizat că pledoaria lui Morens a vizat decizia Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) de a anula un grant de cercetare privind coronavirusurile la lilieci, pe fondul acuzaţiilor că virusul COVID-19 ar fi provenit din laboratorul din Wuhan. Laboratorul din China primise o subfinanţare din partea companiei care obţinuse grantul iniţial.

Procurorii au declarat că Morens s-a angajat să ajute la restabilirea finanţării pentru proiectul privind coronavirusurile la lilieci şi la contracararea ipotezei conform căreia COVID-19 ar fi scăpat dintr-un laborator.

Anticipând că schimburile lor de mesaje ar putea fi solicitate în baza legii privind libertatea de informare (Freedom of Information Act), Morens şi alte persoane au convenit să comunice prin intermediul contului său personal de e-mail, în detrimentul celui oficial, au precizat procurorii.