Ministra agriculturii și industriei alimentare, Ludmila Catlabuga, a lansat un apel către fermieri să se angajeze într-un dialog constructiv. Soluțiile pentru problemele cu care se confruntă agricultura nu pot fi identificate „în stradă”, a declarat oficiala în contextul protestelor organizate în luna decembrie de mai multe asociații de agricultori, transmite IPN.

Potrivit ministrei, autoritățile sunt deschise pentru a discuta problemele sectorului agricol, însă acest lucru trebuie realizat într-un cadru organizat și bazat pe cooperare.

„Propunem să creăm o platformă unică la minister, din fermieri, dar și alți specialiști, cum ar fi cei de la Ministerul Finanțelor sau din sectorul bancar. În funcție de posibilitățile financiare, vom interveni rapid pentru a găsi soluții la propunerile fermierilor”, a menționat Ludmila Catlabuga în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Ludmila Catlabuga a subliniat că efectuează periodic vizite în teritoriu și discută cu agricultorii despre dificultățile cu care se confruntă. În cadrul acestor discuții a constatat că emulțumirile celor care ies la proteste nu reflectă întotdeauna poziția întregului sector agricol.

„Avem și fermieri care, într-adevăr, sunt în situații critice, dar nu trebuie să generalizăm. Nu toți fermierii împărtășesc opinia asociațiilor care protestează. Nu cred că printr-un protest vei putea presa Guvernul să ia anumite decizii”, a mai menționat ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii decembrie 2024, reprezentanții mai multor asociații de fermieri au protestat în centrul Chișinăului, cerând autorităților măsuri urgente de sprijin pentru sectorului agricol. Printre revendicări se regăsesc: prelungirea licențierii importului cerealelor și oleaginoaselor până la 31 decembrie 2025, restituirea accizelor fermierilor pentru anul 2024 și elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare pentru noul an agricol 2025.

#agricultori #discuții #Ludmila Catlabuga #ministra Agriculturii

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.