Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul European (PE) au semnat astăzi, 18 martie, la Bruxelles, Memorandumul de Înțelegere reînnoit. Documentul a fost semnat de speakerul Igor Grosu, și președinta (PE), Roberta Metsola.

Memorandumul de Înțelegere reînnoit, care intră în vigoare de miercuri, are drept obiectiv apropierea Parlamentului Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene. Acesta prevede consolidarea capacităților instituționale și sprijinirea eforturilor de reformă, contribuind la eficientizarea activității legislative și administrative.

Activitățile de sprijin parlamentar prevăzute în document vor continua să susțină Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană. Astfel, în fiecare toamnă, cele două instituții vor elabora și agrea în comun un plan de activități pentru anul următor. Activitățile de sprijin vor include vizite de studiu și schimburi de bune practici între parlamentari, programe de instruire și dezvoltare profesională pentru personalul parlamentar, facilitarea dialogului dintre fracțiunile parlamentare, precum și consolidarea capacităților comisiilor parlamentare. Totodată, vor fi promovate inițiative menite să întărească rolul tinerilor parlamentari și al femeilor parlamentare în procesul decizional, alături de organizarea de conferințe, seminare și mese rotunde parlamentare, atât în Republica Moldova, cât și la unul dintre sediile Parlamentului European.

Igor Grosu a declarat că țara noastră a făcut un pas important pe drumul european.

„Noul memorandum, care intră astăzi în vigoare, va apropia și mai mult Parlamentul Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene, prin consolidarea capacității instituționale și sprijinirea eforturilor noastre de reformă. Este un parteneriat care ne ajută să devenim mai buni, mai eficienți și mai pregătiți pentru statutul de stat membru. Avem alături parteneri de încredere și, împreună, construim, pas cu pas, viitorul european al Moldovei”, a spus Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Memorandumul anterior de Înțelegere privind un Cadru Comun pentru Sprijinul Democrației Parlamentare a fost semnat la 29 noiembrie 2021 de fostul Președinte al Parlamentului European, David Sassoli, și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Documentul a expirat odată cu încheierea legislaturii precedente a Parlamentului Republicii Moldova.

#memorandum de intelegere #Parlamentul European #parlamentul republicii moldova #semnare

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.