Prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-a arătat nemulțumită de gradul de implementare a proiectelor finanțate din surse externe. „Șefii unităților de implementare nu sunt interesați de rapiditatea executării, lucrărilor, deși au salarii foarte mari”.

„Avem foarte multe unități de implementare unde salariile sunt ai mari decât ale funcționarilor publici și noi vedem că nivelul de executare a proiectelor cu finanțare externă este la 67%. Soldul la sfârșitul anului era de peste un miliard de lei. Ministrul Finanțelor, Cancelaria de stat vă rog să revizuim regulile care se aplică acestor unități de implementare”, s-a arătat revoltată Gavrilița.

Potrivit ei, cei care lucrează în unitățile de implementare nu trebuie să aibă interesul să fie prelungit proiectul ca să mai primească salariu încă un an.

„Cei din proiecte trebuie să fie interesați ca proiectul să fie implementat cât mai repede ca lucrările să fie executate cât mai urgent. Dacă nu se descurcă cei cu salarii bune, atunci funcționari publici vor fi responsabili pentru efectuarea lucariilor de îmbunătățire a serviciilor pentru. Asemenea situații nu mai pot fi tolerate. Noi avem bani din partea partenerilor externi și în fiecare an discutăm despre un nivel jos a nivelul de implementare. Vom schimba atitudinea. Nu trebui să treacă o viață de om ca să avem servicii și drumuri mai bune”, mai spune prim-ministra.

La sfârșitul anul 2021 excedentul banilor din proiectele internaționale se cifra la 1,3 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bugetul de stat #Bugetul de stat pentru 2021 #Guvern

Republica Moldova își propune să crească de două ori volumul schimburilor comerciale cu Turcia în următorii 3-4 ani, prin atragerea de noi investiții, extinderea producției și crearea unor locuri de muncă bine plătite. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, după o serie de întrevederi la Istanbul cu reprezentanții unor importante companii și grupuri de investiții din Turcia.

Premierul a discutat cu reprezentanți ai Fiba Group, CoreX, Franklin Templeton, Esas Holding, precum și cu managerii companiilor textile Yeşim, Evkon și Asena. Potrivit lui Tofan, aceste companii asigură deja aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia.

Un alt subiect abordat la Istanbul a fost dezvoltarea sectorului tehnologic. Tofan a avut o întrevedere cu echipa de management a Bilişim Vadisi, un parc tehnologic din Turcia care găzduiește peste 800 de companii. Experiența acestuia ar putea servi drept model pentru dezvoltarea HiTech Park de la Stăuceni, unul dintre proiectele pe care autoritățile îl văd drept important pentru economia viitorului.

„Moldova este deschisă pentru afaceri”, a transmis premierul oamenilor de afaceri turci, pe care i-a îndemnat să investească în țara noastră și să producă pentru piața europeană. Printre domeniile vizate se numără energia, tehnologia și producția destinată exportului, cu o valoare adăugată cât mai mare.

În prezent, schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Turcia depășesc un miliard de euro. Autoritățile își propun ca această cifră să fie dublată în următorii 3-4 ani.

Întrevederile au avut loc în cadrul vizitei lui Vasile Tofan la Istanbul, unde premierul urmează să participe și la tradiționala cursă de înot peste Bosfor, programată pentru duminică, 23 august.

Tofan a declarat că este pentru a patra oară când participă la eveniment și că i-a promis fiului său, care a împlinit 14 ani, că vor traversa Bosforul împreună.

Premierul a spus că participarea la cursă are și o semnificație simbolică pentru Republica Moldova, întrucât traseul începe pe partea asiatică a Istanbulului și se încheie pe partea europeană.

„Pentru țara mea, aceasta este, de asemenea, un fel de călătorie simbolică, pentru că încercăm să ne integrăm strâns țara în Europa”, a declarat Vasile Tofan.

În discursul său, premierul a menționat și comunitatea găgăuză din Republica Moldova, pe care a descris-o drept o punte între Moldova și Turcia, datorită limbii turcice și legăturilor culturale.