Circa 1400 de persoane s-au înscris în 2024, pentru a participa la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie. Cei mai mulți votanți s-au înregistrat în Germania, SUA, Marea Britanie, Franța, România și Italia.

Sunt 181 de moldoveni din diasporă vor să voteze prin corespondență.

Înregistrarea prealabilă pentru alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie este în desfășurare pentru cetățenii cu drept de vot care sunt stabiliți peste hotare. Procedura reprezintă unul dintre criteriile în bază cărora organul electoral decide distribuirea buletinelor de vot în afara țării.

În total, Comisia Electorală Centrală are înscriși pe platforma înregistrare.cec.md mai mult de 100.000 de moldoveni care vor să participe la alegeri. Din Italia sunt înregistrat mai mult de 21.700 de votanți, din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – peste 16.000, iar din Germania – mai mult de 14.000.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Rusia avem mai mult de 7000 de persoane care vor să participe la alegeri, iar în Statele Unite ale Americii – mai mult de 3700. Pe de altă parte, sunt moldoveni care s-au înregistrat anterior din Uruguay, Sudanul de Sud, Taiwan, Laos, Afganistan, Guineea, Mongolia, Egipt, Brazilia și din alte state mai îndepărtate.

Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă, în 2024, este 6 septembrie.

#alegeri #CEC #înregistrare prealabilă #prezidentiale #votare în diasporă

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.