Deficitul bugetar record de peste 15 miliarde de lei ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilor şi finanţării externe. Totodată, în vară se aşteaptă o rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022. La aceste concluzii au ajuns ministrul Finanţelor al R. Moldova, Dumitru Budianschi, care a participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de miercuri, 24 noiembrie curent.

„Bugetul acesta are trei factori care a influenţat major. În primul rând a fost un buget care a fost influenţat de această criză a gazelor. Această criză a gazelor ne costă destul de mult şi a trebuit de ajustat gubetul astfel încât cetăţenii să poată să treacă peste acest şoc al preţurilor la gaze şi resursele energetice. În al doilea rând, acesta este un buget care a venit să rezolve problemele pentru păturile social-vulnerabile, pentru păturile cu venituri mai reduse, în special pentru pensionari astfel încât a fost necesară factura pentru protecţia socială să fie substanţial majorată.Şi al treilea factor ţine de dezvoltare. Noi înţelegem foarte bine că Republica Moldova, dacă nu investeşte, noi nu avem şanse de dezvoltare. Din acest punct de vedere noi am încercat să alocăm maxim posibil din aceea ce poate genera economia R. Moldova la ziua de astăzi pentru cheltuieli capitale”, a declarat ministrul Finanţelor.

Totodată, Dumitru Budianschi spune că acest deficit bugetar va putea fi acoperit mai uşor, în comparaţie cu anii precedenţi, datorită relaţiilor cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova şi deschiderii pe extern de care se bucură autorităţile de la Chişinău.

„Deficitul bugetar este finanţat în cea mai mare parte din surse externe şi din 4,9 miliarde va fi din emisia de demersuri pe piaţa locală. Acest deficit de 6 la sută din PIB a fost posibil de finanţat datorită activităţii Guvernului şi unor relaţii puternice cu partenerii de dezvoltare. Noi ştim foarte bine că până la acest Guvern, R. Moldova practic a fost izolată de piaţa internaţională. Dacă am fi intrat în aceleaşi condiţii de izolare, R. Moldova astăzi se confrunta cu probleme destul de grave. Datorită acestor susţineri de la partenerii externi, noi avem posibilitatea să compensăm o parte din factura la gaze, am majorat pensia, am majorat un şir de prestaţii sociale. Planificarea bugetară a fost făcut acum o lună şi ceva”.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat de către Guvern şi este dezbătut în comisiile permanente ale Parlamentului. Pentru anul viitor documentul prevede venituri ce depăşesc cifra de 50 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 65 de miliarde de lei. Ceea reprezintă un deficit bugetar record de peste 15 miliarde de lei.

#buget #deficit #miliarde

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.