Deficitul bugetar record de peste 15 miliarde de lei ar putea fi acoperit cu ajutorul granturilor şi finanţării externe. Totodată, în vară se aşteaptă o rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022. La aceste concluzii au ajuns ministrul Finanţelor al R. Moldova, Dumitru Budianschi, care a participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de miercuri, 24 noiembrie curent.

„Bugetul acesta are trei factori care a influenţat major. În primul rând a fost un buget care a fost influenţat de această criză a gazelor. Această criză a gazelor ne costă destul de mult şi a trebuit de ajustat gubetul astfel încât cetăţenii să poată să treacă peste acest şoc al preţurilor la gaze şi resursele energetice. În al doilea rând, acesta este un buget care a venit să rezolve problemele pentru păturile social-vulnerabile, pentru păturile cu venituri mai reduse, în special pentru pensionari astfel încât a fost necesară factura pentru protecţia socială să fie substanţial majorată.Şi al treilea factor ţine de dezvoltare. Noi înţelegem foarte bine că Republica Moldova, dacă nu investeşte, noi nu avem şanse de dezvoltare. Din acest punct de vedere noi am încercat să alocăm maxim posibil din aceea ce poate genera economia R. Moldova la ziua de astăzi pentru cheltuieli capitale”, a declarat ministrul Finanţelor.

Totodată, Dumitru Budianschi spune că acest deficit bugetar va putea fi acoperit mai uşor, în comparaţie cu anii precedenţi, datorită relaţiilor cu partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova şi deschiderii pe extern de care se bucură autorităţile de la Chişinău.

„Deficitul bugetar este finanţat în cea mai mare parte din surse externe şi din 4,9 miliarde va fi din emisia de demersuri pe piaţa locală. Acest deficit de 6 la sută din PIB a fost posibil de finanţat datorită activităţii Guvernului şi unor relaţii puternice cu partenerii de dezvoltare. Noi ştim foarte bine că până la acest Guvern, R. Moldova practic a fost izolată de piaţa internaţională. Dacă am fi intrat în aceleaşi condiţii de izolare, R. Moldova astăzi se confrunta cu probleme destul de grave. Datorită acestor susţineri de la partenerii externi, noi avem posibilitatea să compensăm o parte din factura la gaze, am majorat pensia, am majorat un şir de prestaţii sociale. Planificarea bugetară a fost făcut acum o lună şi ceva”.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost aprobat de către Guvern şi este dezbătut în comisiile permanente ale Parlamentului. Pentru anul viitor documentul prevede venituri ce depăşesc cifra de 50 de miliarde de lei şi cheltuieli de peste 65 de miliarde de lei. Ceea reprezintă un deficit bugetar record de peste 15 miliarde de lei.

#buget #deficit #miliarde

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.