Federația Rusă intenționează deja să înceapă o lovitură de stat în Republica Moldova și să pătrundă pe teritoriul acesteia. Avertismentul vine din partea președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski. Mai multe declarații a făcut la Conferința de Securitate de la München (MSC 2023), vineri, 17 februarie curent.

Președintele ucrainean a amintit că Ucraina a reușit să reziste Rusiei la începutul unei invazii la scară largă. Cu toate acestea, el a menționat că nu toate țările sunt capabile de acest lucru. El a cerut altor țări o hotărâre comună, dar a primit un răspuns abia după ce „dictatorul Putin a pătruns” în Ucraina.

„În timp ce negociem cum să ne întărim apărarea cu tancuri moderne, Kremlinul se gândește la cum să sugrume Moldova. Cât vom convinge că Ucraina are nevoie de aviație, Rusia a convins deja regimul iranian. Și rezultatul acestui lucru nu sunt doar dronele iraniene pe cerul nostru, dar și ceea ce a plătit Kremlinul pentru asta”, a spus Zelenski.

Chiar cu o zi înainte, fragmente de rachetă au fost găsite din nou în Moldova, lângă granița cu Ucraina. De data aceasta au fost descoperiți după un atac rusesc aerian masiv de noapte asupra orașelor ucrainene. Este a patra oară când rămășițele de rachete de la bombardamentul Ucrainei cad la noi.

Vladimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis lucrările celei de-a 59-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității internaționale desfășurându-se în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, moment pe care organizatorii Conferinței îl descriu ca pe un catalizator prin care democrațiile lumii își pot revigora viziunea asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, aflată sub atacul revizioniștilor autoritari. Ediţia din acest an este prezidată pentru prima oară de Christoph Heusgen, fost consilier pentru politică externă al fostului cancelar german Angela Merkel și fost ambasador al Germaniei la ONU.

Anul trecut, prestigioșii și puternicii participanți la conferința anuală abia se întorseseră acasă de la München, când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie militară împotriva Ucrainei la o scară pe care puterile europene o considerau istorie.

Continuă identificarea „diversioniștilor”? 57 de persoane au primit refuz de a intra în Moldova timp de 24 de ore

#Kremlin #Republica Moldova #Vladimir Zelenski

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.