Uniunea Avocaților din Republica Moldova a anunțat oficial marți, 29 iulie curent, încetarea protestului declanșat de breasla avocaților, în urma deciziei președintei Maia Sandu de a nu promulga controversata Lege nr. 242/2025 pentru modificarea Legii privind avocatura. Decizia șefei statului a fost comunicată printr-un comunicat de presă emis mai devreme.

Potrivit comunicatului, legea adoptată de Parlament la 10 iulie 2025 este trimisă spre reexaminare noului legislativ. Maia Sandu a declarat că forma actuală a legii nu oferă soluții suficiente pentru problemele sistemice din domeniu și nu garantează independența reală a profesiei de avocat. Ea a subliniat necesitatea unui dialog amplu cu profesioniștii din domeniu și cu partenerii europeni pentru a elabora o lege modernă și echilibrată.

În consecință, Consiliul Uniunii Avocaților, prin Hotărârea nr. 15-01/29.07.2025, a declarat încetarea grevei generale fără excepții, care fusese inițiată ca formă de protest împotriva modificărilor operate fără consultarea corpului profesional. Protestul a fost susținut de o rezoluție adoptată în cadrul Congresului Extraordinar al Avocaților, desfășurat în perioada 25–28 iulie.

Uniunea Avocaților a salutat decizia Maiei Sandu, calificând-o drept un gest de responsabilitate constituțională și deschidere spre dialog. Avocații au reamintit că amendamentele controversate afectau autonomia profesiei și încălcau standardele internaționale la care Republica Moldova s-a angajat.

În perioada premergătoare deciziei Președinției, avocații din întreaga țară au boicotat ședințele de judecată, exprimându-și astfel dezacordul față de modul în care Parlamentul a promovat modificările legislative. Greva generală a paralizat parțial activitatea instanțelor de judecată și a atras atenția opiniei publice asupra crizei din sectorul juridic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocati #Maia Sandu #protest

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.