Lucian Rogac, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, a solicitat recuzarea judecătoarelor Ana Cucerescu și Olga Bejenari din completul care judecă dosarul penal al fostului lider al Partidului Democrat.

Apărarea susține că ambele judecătoare se află în situație de incompatibilitate.

„Judecătoarea Ana Cucerescu a pronunțat în 2021 o condamnare bazată pe același nucleU factual ca și în cauza Plahotniuc, și anume referitor la companiile Dracard, Caritas Group și Provolirom. Ulterior, judecătorul menționat s-a abținut într-o cauză conexă, recunoscând oficial incompatibilitatea. Judecătorul Olga Bejenari a confirmat această situație, făcând parte din completul care a validat abținerea. Cu toate acestea, astăzi, ambele judecă acest dosar fără să declare această incompatibilitate”, explică Rogac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că instanța a stabilit pentru data de 22 aprilie 2026 pronunțarea sentinței în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc.

Sentința în dosarul lui Vlad Plahotniuc va fi pronunțată pe 22 aprilie

Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul legat de „Furtul Miliardului”, fiind acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale; escrocherie în proporții deosebit de mari; spălare de bani. După o perioadă lungă în care a fost dat în căutare internațională, Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în vara anului 2025 și se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

#avocat #Lucian Rogac #recuzare judecătoare #Vladimir Plahotniuc

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.