Instanța a stabilit pentru data de 22 aprilie 2026 pronunțarea sentinței în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. La finalul ședinței, în care a vorbit în fața judecătorilor mai mult de cinci ore, acesta a părăsit sala fără a face declarații.

În cadrul audierilor, Plahotniuc și-a încheiat pledoaria, declarându-se nevinovat. Instanța a dispus trecerea la etapa replicilor, însă procurorul a anunțat că nu are intervenții suplimentare. De cealaltă parte, avocatul Lucian Rogac a solicitat un termen pentru pregătirea replicilor, dar și timp suficient pentru ca inculpatul să-și pregătească ultimul cuvânt. Judecătorii au respins solicitarea.

În pledoaria sa, Plahotniuc a ridicat semne de întrebare privind corectitudinea calculelor prezentate de acuzare, afirmând că anumite perioade și tranzacții nu ar fi reflectate sau ar fi eronate. „Eu nu-s sfânt, dar în acest dosar nu am nimic!”, a spus el.

Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul legat de „Furtul Miliardului”, fiind acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale; escrocherie în proporții deosebit de mari; spălare de bani. După o perioadă lungă în care a fost dat în căutare internațională, Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în vara anului 2025 și se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

#22 aprilie #sentinta #Vlad Plahotniuc

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.