Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, se află în Ucraina, la Centrala Hidroelectrică Novodnestrovsk, pentru a se asigura că sursa de poluare a fost stopată pe râul Nistru.

„Vă informez că, în acest moment, nu se mai observă pete de produse petroliere. Cu toate acestea, rămânem vigilenți și continuăm munca și monitorizarea, deoarece pe cursul Nistrului încă există pete de produse petroliere care, cel mai probabil, vor ajunge în Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Oficialul a declarat că autoritățile vor continua să acționeze, inclusiv în cooperare cu cele din Ucraina, pentru a diminua impactul poluării transfrontaliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că autoritățile din Republica Moldova au instituit, duminică, 15 martie, stare de alertă de mediu pentru o perioadă de 15 zile în bazinul râului Nistru, după depistarea unei unde de poluare cu produse petroliere, care a afectat mai multe sectoare ale fluviului.

Substanța petrolieră a fost observată la suprafața apei în data de 10 martie, iar imediat au fost inițiate intervenții și prelevate probe pentru a determina natura acesteia și riscurile asociate. Din cauza acestui incident, mai mulți consumatori din Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești au rămas câteva zile fără apă.

Ulterior, joi, 19 martie 2026, a fost reluată alimentarea cu apă, după ce miercuri, 18 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat evoluții pozitive privind calitatea apei în râul Nistru, după perioada critică generată de poluarea cu produse petroliere.

Pe 23 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat despre apariția unor noi pete de petrol pe râul Nistru, în nordul țării, în apropierea localității Unguri, raionul Ocnița. Oficialul a declarat că, deși partea ucraineană a confirmat oprirea sursei de poluare, reziduuri de petrol continuă să ajungă în aval.

Ministrul Mediului anunță noi pete de petrol pe Nistru. Situația, monitorizată de autorități

#Gheorghe Hajder #Nistru #pete petroliere #Ucraina #vizită

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.