Achiziţionarea online a unui bilet de avion nu înseamnă că instanţa de la locul de reşedinţă al pasagerului care a achiziţionat biletul este competentă să soluţioneze acţiunea de solicitare de despăgubire în cazul pierderii bagajelor, a decis joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Cazul se referă la o pasageră care a cumpărat un bilet de avion pentru un zbor Madrid – Barcelona al companiei aeriene Vueling Airlines. Ea a cumpărat biletul de la domiciliul său din Fuenlabrada, în Madrid, prin intermediul unei platforme independente de vânzări online. La aeroportul din Madrid, pasagera a adăugat înregistrarea bagajelor ca serviciu suplimentar la zbor. Bagajele au fost ulterior pierdute. Pasagera afectată a depus o cerere de despăgubire la o instanţă din Fuenlabrada, care a întrebat CJUE dacă se poate considera competentă, deoarece este locul de reşedinţă al pasagerului, de unde îşi rezervase zborul online, scrie Agerpres.

Instanţa cu sediul la Luxemburg a răspuns că reşedinţa pasagerului nu poate fi echivalată cu locul în care se află biroul transportatorului prin intermediul căruia a fost încheiat contractul şi, prin urmare, este insuficientă pentru a conferi competenţă instanţei de la domiciliul pasagerului.

Mai concret, CJUE subliniază printre altele că ar fi contrar obiectivului unui echilibru echitabil între interesele consumatorilor şi cele ale operatorilor de transport aerian, precum şi celui al previzibilităţii şi al securităţii juridice să se considere că, din cauza vânzării online de servicii de transport aerian, aceşti operatori de transport trebuie să suporte riscul de a fi acţionaţi în justiţie oriunde în lume unde este disponibilă oferta online, inclusiv în locuri în care nu dispun de nicio prezenţă fizică sau care nu au nicio legătură cu transportul în cauză.

În plus, în cursul lucrărilor pregătitoare ale Convenţiei de la Montreal, numeroase delegaţii şi-au exprimat opoziţia faţă de adăugarea unui criteriu de atribuire a competenţei care să corespundă domiciliului sau reşedinţei principale şi permanente a pasagerului. Prin urmare, domeniul său de aplicare a rămas limitat la cazurile de deces sau de vătămare a pasagerului.

CJUE a clarificat în continuare că normele Convenţiei de la Montreal se aplică şi zborurilor între două aeroporturi din acelaşi stat membru, având în vedere că legislaţia UE şi-a extins domeniul de aplicare pentru a include astfel de rute interne. De asemenea, CJUE a statuat că, întrucât transportul bagajelor constituie un serviciu auxiliar, contractul relevant pentru determinarea instanţei competente este contractul de transport aerian al pasagerului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aeroport #bagaje pierdute #Decizie CJUE

Republica Moldova împrumută 344 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru reabilitarea și modernizarea a aproximativ 134 de kilometri de drumuri naționale. Acordul de finanțare a fost semnat joi, 17 septembrie, de ministra Finanțelor, Victoria Belous, și directorul general al BERD pentru Ucraina și Republica Moldova, Arvid Tuerkner.

Banii vor fi folosiți pentru lucrări pe sectoare ale drumurilor R7 Rîșcani–Soroca și M3 Chișinău–Comrat, inclusiv pentru construcție, reabilitare și lărgire. Finanțarea va acoperi și serviciile de supraveghere tehnică și suportul necesar pentru implementarea proiectului.

Împrumutul va fi acordat în două tranșe: 175 de milioane de euro în prima etapă și 169 de milioane de euro în cea de-a doua. Potrivit autorităților, proiectul va fi implementat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin Administrația Națională a Drumurilor.

Pe lângă împrumutul BERD, proiectul prevede și finanțări nerambursabile europene. BERD urmează să mobilizeze un grant de până la 11,4 milioane de euro prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Uniunii Europene. Republica Moldova va beneficia și de un grant de până la 7,7 milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Totodată, este prevăzută o contribuție de până la 34,2 milioane de euro, finanțată din resurse concesionale oferite de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova.

Lucrările pe drumurile R7 și M3 sunt incluse în proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere naționale și de conectare a Republicii Moldova la rețeaua transeuropeană de transport TEN-T.