La Bălți urmează să fie construită o piață agroalimentară modernă, iar acoperișul Teatrului Național „Vasile Alecsandri” va fi reabilitat. Contractele de finanțare pentru realizarea cele două proiecte au fost semnate astăzi, 30 iulie, de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord, Primăria municipiului Bălți, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și Ministerul Culturii, în prezența viceprim-ministrului Vladimir Bolea.

Piața va fi amenajată pe o suprafață de 1,6 hectare, cu spații acoperite pentru vânzare, alei asfaltate și zone verzi. Vor fi create condiții mai bune de acces la piață pentru circa 135 de producători locali și 250 de antreprenori din Bălți, cât și din regiune. Totodată, se estimează că, lunar, peste 15.000 de consumatori vor beneficia de produse locale, direct de la producător.

„Restaurarea acoperișului Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, un monument de arhitectură de importanță națională și singurul teatru cu statut național din regiunea de nord a țării, este obiectivul celui de-al doilea proiect. Lucrările de reabilitare vor acoperi o suprafață de peste 4.100 mp.

Proiectul va asigura condiții îmbunătățite de lucru pentru cei 104 angajați ai instituției și va contribui la creșterea accesului publicului la activități culturale într-un spațiu sigur și confortabil”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR).

Vladimir Bolea a declarat că investițiile în infrastructură, cultură și dezvoltare economică locală au un impact direct asupra calității vieții oamenilor.

„O piață modernă înseamnă, în primul rând, un loc civilizat și corect, unde producătorul din Republica Moldova, fie el mic sau casnic, își poate vinde surplusul cu demnitate și respect față de oameni. Din perspectiva creșterii economice, astfel de piețe aduc un beneficiu important producătorului autohton și contribuie direct la dezvoltarea mediului economic local”, a spus el.

De asemenea, oficialul a mai adăugat că pe lângă celelalte proiecte de infrastructură, proiectele care vizează cultura, școlile și grădinițele sunt cu adevărat speciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectele sunt finanțate din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și implementate cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Regională Nord, în parteneriat cu autoritățile publice locale.

#acord #Balti #semnare

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.