Funcționarii din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova vor fi supuși testării integrității profesionale și testului poligraf, conform unui ordin emis la 29 iulie 2025 de Ministerul Finanțelor. Documentul, semnat de directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, urmărește consolidarea integrității instituționale și prevenirea actelor de corupție în rândul angajaților vamali.

Potrivit Ordinului nr. 320-O, care a apărut pe Telegram, toți funcționarii vamali aflați în exercițiul funcției trebuie, în termen de 30 de zile de la semnarea documentului, să completeze un acord scris prin care își exprimă consimțământul pentru testarea la poligraf. Măsura vizează evaluarea periodică a angajaților în scopul protejării reputației Serviciului Vamal.

Modelul acordului este prevăzut în anexa ordinului, iar funcționarii care se află în concediu sau în alte forme de suspendare a serviciului vor fi obligați să semneze documentul la revenirea în funcție. Controlul privind aplicarea acestui ordin va fi exercitat de Direcția juridică și executare silită, iar responsabilitatea implementării revine Direcției management personal. Totodată, Direcția integritate și supraveghere va monitoriza aplicarea prevederilor.

Ordinul vine într-un context tensionat pentru instituție, după reținerea mai multor funcționari vamali în dosare de corupție de mare rezonanță, printre care și Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru. Gorea, reținut pe 21 mai de CNA pentru implicarea într-o schemă de trecere ilegală a mărfurilor în regiunea transnistreană, a fost plasat recent în arest la domiciliu pentru 30 de zile, după ce Curtea de Apel Bălți i-a schimbat măsura preventivă. Anterior, acestuia i s-a prelungit mandatul de arest de două ori.

Potrivit surselor PulsMedia.MD, în dosar au mai fost reținuți șeful Postului Vamal Intern Căușeni, Cristian Olărescu, un broker vamal și un apropiat al lui Gorea, suspectat că ar fi intermediat mită. În urma perchezițiilor, au fost ridicate bunuri, telefoane mobile și circa 1,1 milioane lei.

Iurie Gorea își susține nevinovăția și a intentat un proces împotriva Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale pentru recuperarea sumei de 40.000 de dolari, confiscată în luna mai. Acesta susține că banii aparțin familiei sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.