Banca centrală a Turciei a majorat joi, 22 iunie 2023, rata dobânzii cheie a ţării, aproape dublând-o de la 8,5% la 15%, în timp ce noua administraţie economică a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, reales recent, s-a angajat într-o schimbare dramatică a politicii monetare.

Banca a spus că va exista o înăsprire treptată a politicii monetare, până când valoarea inflaţiei din ţară se va îmbunătăţi.

Creşterea uriaşă a dobânzii, de 6,5 puncte procentuale, este prima efectuată în ţară din martie 2021, dar este sub aşteptările analiştilor, privind o creştere cu 11,5 puncte procentuale, la 20%.

”Comitetul a decis să înceapă procesul de înăsprire monetară pentru a stabili cât mai curând posibil cursul dezinflaţiei, pentru a ancora aşteptările inflaţioniste şi a controla deteriorarea comportamentului preţurilor”, a declarat banca centrală, condusă de noul guvernator Hafize Gaye Erkan, a spus într-un comunicat.

Unii analişti au criticat însă mişcarea băncii centrale, pentru că nu merge suficient de departe.

”Au, dezamăgitor. Nu este suficient. Trebuiau să facă o creştere frontală. Pieţei nu îi va plăcea asta”, a scris Timothy Ash, un strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă trimisă prin e-mail.

Lira turcească a scăzut la un minim record de aproximativ 24,1 faţă de dolar în urma ştirilor, de la 23,54 înainte de anunţarea deciziei, potrivit datelor Reuters.

George Dyson, analist senior la firma de consultanţă Control Risks, consideră că vor exista noi creşteri pentru a aduce dobânda de politică monetară la cel puţin 20%.

”Ministrul turc de Finanţe Mehmet Simsek !trebuie să fie puţin precaut. Sunt încrezător că este îngrijorat de declanşarea din neatenţie a unei crize a datoriilor prin încetinirea prea rapidă a economiei”, a spus Dyson pentru CNBC.

Hamish Kinnear, un analist senior pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la firma de informaţii privind riscurile Verisk Maplecroft, a fost de acord.

”Acesta este un semn că noul guvernator încearcă să meargă cu atenţie pentru a evita o ciocnire cu preşedintele Erdogan, ultimul guvernator al băncii centrale care a majorat ratele dobânzilor a fost demis de preşedinte după mai puţin de cinci luni în funcţie”, a spus Kinnear.

Curbă în formă de U a politicii monetare

Turcia şi-a redus constant dobânda de politică monetară, de la 19% la sfârşitul lui 2021 la 8,5% în martie, pe măsură ce inflaţia a crescut, depăşind 80% la sfârşitul lui 2022 şi încetinind la puţin sub 40% în mai.

Economica tradiţională susţine că dobânzile trebuie crescute pentru a reduce inflaţia, dar Erdogan, ”un inamic” autodeclarat al ratelor dobânzilor care numeşte instrumentul ”mama tuturor răului”, a susţinut vocal o strategie de scădere a acestora.

Rezultatul a fost o criză a costului vieţii pentru turci, pe măsură ce moneda ţării, lira, a scăzut. Lira a pierdut aproximativ 80% din valoarea sa faţă de dolar în ultimii cinci ani, iar Turcia s-a trezit cu rezerve precare de valută străină, deoarece a vândut miliarde de dolari pentru a susţine lira.

Arhitectul încercării de revenire a Turciei la ortodoxia economică este Simsek, ministrul de Finanţe numit de Erdogan, care a fost viceprim-ministru şi ministru de Finanţe între 2009 şi 2018 şi este respectat de investitori.

După câţiva ani în care Erdogan a exercitat un control puternic asupra băncii centrale a Turciei, preşedintele pare dispus să lase factorii de decizie monetară să aibă mai multă independenţă, cel puţin pentru moment.

”Erdogan a acceptat că durerea pe termen scurt este necesară pentru a redresa economia şi că, parând să-l împuternicească pe Simsek, se va juca bine cu pieţele. Întrebarea va fi cât timp va tolera Erdogan acea durere şi dacă şi când presiunea societăţii va deveni prea mare şi îi va retrage controlul lui Simsek. Tentaţia va fi mereu prezentă ca Erdogan să intervină din nou”, a spus Dyson.

La mijlocul lunii iunie, Erdogan a spus că opoziţia sa faţă de creşterea ratelor dobânzilor a rămas neschimbată, dar a spus că va respecta deciziile lui Simsek pentru a reduce inflaţia.

”Unii dintre prietenii noştri nu ar trebui să se înşele, cum ar fi (întrebând) ”Preşedintele nostru intenţionează o schimbare serioasă a politicilor privind ratele dobânzilor? Dar, luând în considerare gândirea ministrului nostru de trezorerie şi finanţe, am acceptat că va lua măsuri rapid, confortabil cu banca centrală”, a spus el reporterilor la acea vreme.

#dobanda #economie #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.