Trei bănci din România au fost victime ale unei fraude de amploare, suferind pierderi de aproximativ 400.000 de dolari, potrivit DIICOT. Infractorii au folosit bancnote falsificate pentru a înșela sistemele bancare.

Poliția Română a anunțat joi, 28 noiembrie, că au fost efectuate două percheziții în cadrul acestei investigații. Una a avut loc în București, iar cealaltă în Giurgiu.

Între octombrie 2021 și februarie 2022, suspecții au introdus în bancomate aproximativ 4.000 de bancnote contrafăcute de 100 de dolari. Aceste bancnote au trecut nedetectate de sistemele de securitate ale automatelor.

După introducerea banilor falși, infractorii au convertit sumele în lei și le-au retras în numerar. Bancnotele ar fi făcut parte dintr-un tip de fals foarte bine realizat.

În cazul uneia dintre bănci, suspecții au folosit cărți de identitate falsificate pentru a deschide conturi. Aceste conturi au fost apoi utilizate pentru operațiunile de conversie valutară la bancomate. Anchetatorii au descoperit frauda abia ulterior, când bancnotele au ajuns în centrele de procesare numerar.

Poliția a adus două persoane la sediul DIICOT pentru audieri. Acestea sunt suspectate de apartenență la un grup infracțional organizat, punere în circulație de valori falsificate și fals privind identitatea.

„În cauză s-a reţinut că, în perioada octombrie 2021 – februarie 2022, trei unităţi bancare ar fi fost prejudiciate cu aproximativ 400.000 de dolari, prin încărcarea de către persoanele în cauză, în bancomate, a aproximativ 4.000 de bancnote falsificate, cu valoarea individuală de 100 de dolari, urmată de conversia în lei şi retragerea în numerar a acestor sume. În cazul uneia dintre aceste bănci, persoanele cercetate ar fi folosit cărţi de identitate falsificate, pentru deschiderea unor conturi de client necesare operaţiunilor de conversie valutară la automatele bancare”, au precizat poliţiştii.

Anchetatorii continuă investigațiile pentru a-i identifica pe toți membrii grupului și pentru a recupera prejudiciul cauzat băncilor. Acest caz evidențiază vulnerabilitățile sistemelor bancare în fața unor metode de fraudă tot mai sofisticate. Băncile vor trebui să-și îmbunătățească măsurile de securitate pentru a preveni astfel de incidente pe viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bancomate #bani falsi #dolari #Romania

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.