Peste 40% dintre moldovenii chestionați sunt nemulțumiți de faptul că programul de compensații pentru perioada 2022-2023 nu a inclus compensații pentru încălzirea cu lemne și cărbune. Totuși, 42,4% dintre respondenți consideră că Guvernul a implementat eficient programul de compensare a costurilor la energie, conform unui sondaj prezentat de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) și realizat de iData în perioada 16 august – 5 septembrie.

Jumătate dintre cei chestionați au exprimat nemulțumiri față de întregul program de compensații, în timp ce 42,4% au declarat că sunt mulțumiți de acesta. Din totalul participanților la sondaj, 75,8% au afirmat că au beneficiat de compensații, în timp ce 24,2% au spus că nu au avut parte de nici o compensație.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că sistemul de compensații este un binevenit: „Rolul statului este să distribuie bani în societate. Ministerul se uită la veniturile și cheltuielile pe care le ai și compară, transmite BANI.MD. De exemplu ai salariul de 20 de mii de lei achiți ipoteca și îți rămân 10 mii de lei, respectiv din ăștia 10 mii de lei analizează cheltuielile pentru resursele energetice și văd și în funcție de asta se atribuie categoria de vulnerabilitate energetică. Procentajul încă nu a fost atribuit”.

Întrebați de ce Guvernul nu a implementat eficient programul de compensare, 20,6% dintre respondenți au indicat că prețul la gaz nu ar fi trebuit să fie majorat, 14,2% au menționat că nu s-au calculat corect veniturile și cheltuielile familiilor, iar 14% susțin că suma alocată pentru compensații a fost prea mică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La răspunsurile multiple, cât privește proveniența finanțărilor pentru programul de compensații, 50% dintre respondenți au precizat că acestea provin din resursele financiare ale Uniunii Europene, 31,3% din bugetul de stat, iar 22,4% din credite și granturi externe.

Cauzele indicate de moldoveni pentru scumpirile energetice, urmare a răspunsurilor multiple, includ deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă (46%), capacitatea slabă de gestionare a prețului la gaz (43,5%), și criza globală (37%).

La întrebarea de ce nu au beneficiat de compensații, 52,2% dintre respondenți au menționat că nici nu au aplicat. 55% dintre cei chestionați au aflat din mass media despre sistemul de compensare, în timp ce 30% au obținut informații de pe Internet. În privința modalităților, 52,7% au aplicat direct pe compensatii.gov.md, iar 47,3% prin intermediul asistenților sociali.

Directorul executiv IPIS, Vadim Pistrinciuc, a subliniat: „Stereotipul că oamenii nu cunosc în majoritatea absolută detalii despre asistența externă nu este chiar adevărat.

Am fost surprinși că oamenii au un grad destul de înalt de informare despre asistența externă. Oamenii apreciază destul de inalt și impactul razboiului din Ucraina.

Moldovenii intervievați au fost întrebați cât de mult au trebuit să aștepte pentru a afla gradul de vulnerabilitate. 49,7% au spus că nici mult și nici puțin, 31,3% au precizat că le-a luat puțin timp.

41,8% dintre cei care au participat la sondaj au menționat că trebuiau să primească o compensație mai mare raportată le veniturile pe care le au, în timp ce 55% au afirmat că li s-a atribuit corect compensația și corespunde obligațiilor de plată a energiei.

Referindu-se la efectele compensațiilor, în cadrul răspunsurilor multiple, 39,7% dintre respondenți au menționat că acestea au contribuit semnificativ la reducerea facturilor la energie, 36% au spus că nu a contribuit la reducerea facturilor, iar 26% nu au simțit nici o schimbare.

În ceea ce privește impactul crizei energetice asupra gospodăriilor, cei mai mulți – 39,5% – au spus că a avut un impact destul de semnificativ, 38,7% – un impact foarte semnificativ, iar 14,5% au spus că nu a avut niciun impact.

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o declarație, a spus că impactul crizei energetice din anul 2022 asupra populației a fost unul foarte mare. Tarifele la gazele naturale, agent termic și electricitate au fost de patru ori mai mari față de ultimii ani. „Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei. „În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor”, a punctat Ioniță.

Întrebați cât de vulnerabili energetic sunt pe o scară de la unul la zece, cei mai mulți respondenți – 26,5% – susțin că sunt foarte vulnerabili, iar 23% sunt la mijlocul vulnerabilității energetice.

La capitolul dificultății achitării facturilor la energie în ultimele 12 luni, 54% dintre moldoveni au spus că niciodată nu au întâmpinat dificultăți, 28,7% au menționat că din când în când, iar 16,7% – de cele mai multe ori.

Aproape două treimi dintre respondenți, la răspunsurile multiple, susțin că se încălzesc cu lemne, 34,5% cu gaz, 17,7% – încălzire centralizată, iar 6,5% se încălzesc cu cărbune.

Sondajul a inclus 1130 de respondenți și are o marjă de eroare de plus-minus 2,9%.

Acest articol a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, implementate de Institutul pentru Inițiative Strategice în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#ajutor #compensatii #facturi #moldoveni #sondaj

Prețurile gazelor naturale s-au dublat în ultimele două luni, iar industria europeană resimte deja presiunea. Fabricile se confruntă cu facturi tot mai mari, riscuri pentru producție și temeri privind locurile de muncă, scriu știrileprotv.ro.

Bridgnorth Aluminium a trecut prin Brexit, pandemia de Covid și mai multe șocuri energetice în ultimii ani. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, scrie The Guardian.

Compania lui Musgrave produce aluminiu laminat, utilizat în ambalaje, construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale din Europa, care se confruntă deja cu presiuni majore, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi energetice în creștere vertiginoasă, pe care Musgrave o descrie drept „o grijă după alta”.

Costul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile mai reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura combinată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pe lună, reprezentând 18% din totalul costurilor companiei, iar suma este în creștere.

Cele mai mari contracte ale companiei includ o clauză de protecție: odată ce prețurile gazelor depășesc un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Pragul a fost depășit luna trecută, însă Musgrave este preocupat de posibilitatea ca acești clienți să mai revină.

„Trebuie să plătească, pentru că așa prevede contractul, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave spune că firma nu se află într-o situație în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși – o prognoză realizată de Item Club estima la începutul acestui an că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, pierderile urmând să fie concentrate în regiuni cu o puternică prezență industrială, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul prelungirea vacanței de Crăciun sau efectuarea mai devreme decât era prevăzut, în ianuarie, a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru aprilie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele cu prețuri ridicate.

„Iar angajații sunt, evident, conștienți de situație, așa că oamenii încep să se îngrijoreze”, a precizat el.

Energia scumpă lovește industria britanică

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor din Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 pence pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, și cu 101% peste nivelul de 102 pence din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de pence pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Deficitul rezervelor de gaze stocate agravează problema. Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbările din strâmtoarea Hormuz au împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. Depozitele sunt acum umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze anul acesta ținta oficială de 70%. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

În calitate de unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă, având una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și bazându-se, în schimb, pe importuri prin conducte din Europa și pe transporturi cu nave-cisternă din SUA și Orientul Mijlociu.

Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze stocate” pentru iarna care urmează.

Problemele industriei germane se adâncesc

Alexander Julius, managing partner al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin industrial direct sau indirect”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”.

În loc să primească sprijin, companiile sunt însă „lovite de taxe verzi în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor da faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei.

Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria prelucrătoare europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al costurilor energetice.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la perturbări ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale”.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât crește riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa”, a completat Axel Eggert.

Și industria auto din Germania a cerut măsuri urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că„prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca destinație pentru afaceri”, în condițiile în care prețurile electricității sunt în unele cazuri de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca UE, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură de rețea adaptată viitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației profesionale VDA.

Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv în determinarea” investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

Industria chimică, lovită din două direcții

Expunerea este deosebit de gravă în sectorul chimic, unde companiile se bazează pe gaze nu doar pentru alimentarea fabricilor, ci și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor are un efect dublu asupra acestora.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană, Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care subminează competitivitatea companiilor chimice” din țară.

Energia reprezintă acum 18% din valoarea tuturor produselor fabricate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, și ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, petrolul a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă schimburile de lovituri.

Potrivit Chemicals Industry Association, producția din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, iar cel puțin 25 de unități au fost închise.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, declara pentru Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea forța închiderea ultimei fabrici britanice a companiei, la Wilton, în Teesside.